De la gadgeturi de ultimă generație, până la ambalaje și pungi, plasticul a fost folosit în ultimul secol în foarte multe domenii, fiind ușor de produs și eficient din punct de vedere al costurilor. Însă, acest material sintetic a lăsat amprente dăunătoare asupra mediului și chiar asupra sănătății umane. Aproape 360 de milioane de tone de plastic sunt produse și aruncate anual – de aceea, autorități din întreaga lume, inclusiv România, au luat măsuri de combatere a acestui fenomen, tot mai devastator pentru mediul înconjurător.
Cuprins:
1. Poluarea cu mase plastice și impactul acestora asupra mediului înconjurător
Dezvoltarea plasticului a început cu utilizarea materialelor naturale care aveau proprietăți intrinseci, precum șelacul. Următorul pas în evoluția plasticului a implicat modificarea chimică a resurselor naturale – cauciuc, nitroceluloză, colagen și galalit. Acesta a fost momentul cheie care a dus la utilizarea plasticului la scară largă; ieftin și ușor de produs, materialul a devenit centrul industriei moderne – de la telefoane până la farfurii, nu mai este vreo îndoială că societatea actuală a devenit dependentă de plastic.
Invenție revoluționară, impact devastator
În 1992, un container de transport maritim ce conținea 28.000 de rațe de cauciuc a fost răsturnat în apă, între Hong Kong și SUA. Urmarea unui astfel de incident? Chiar și în ziua de astăzi, jucăriile respective revin la mal, în oceane diferite, ajungând până pe coasta Marii Britanii și a Irlandei. Acestor rățuște de jucărie li se adaugă milioane de piese Lego, încălțări, pungi și o mulțime de alte obiecte pierdute pe mare, care dezvăluie informații uimitoare despre indestructibilitatea materialelor plastice, mai ales în mediile marine.
Fără îndoială, deșeurile de plastic sunt foarte dăunătoare mediului, păsărilor, faunei sălbatice și chiar oamenilor. Acestea pot fi găsite în stomacurile a peste 90% din păsările marine din lume și a peste jumătate din broaștele țestoase. Cu viteza la care plasticul se acumulează în oceanele planetei, se prezice că, până în 2050, masa de plastic din oceanele lumii, va depăși masa tuturor peștilor care trăiesc acolo. Mai mult decât atât, există dovezi din ce în ce mai mari că materialele plastice joacă un rol în creșterea ratei de dispariție a speciilor.
Din păcate, plasticul rezistă chiar și în cele mai aspre condiții, iar materialele din această categorie vor supraviețui mai mult decât omenirea în sine. De aceea, guvernele din întreaga lume, precum și experții în domeniu, încearcă să găsească soluții inovatoare, care să rezolve această situație fără precedent.
2. Poluarea cu mase plastice uzate – măsuri legislative la nivel european
Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului sau SUP (Plastic de unică folosință) vizează efectul pe care poluarea cu mase plastice îl poate avea asupra faunei și florei terestre și marine, oferind soluții care să fie implementate treptat și adoptate de către toate întreprinderile care produc și/ sau utilizează materiale ce conțin compuși din plastic. În România, a fost adoptată o Ordonanță de Urgență potrivit căreia anumite produse comune, de unică folosință – precum ambalaje, tacâmuri, bețișoare de urechi etc. – să fie înlocuite cu altele, confecționate din materiale biodegradabile.
Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante etape în misiunea globală de reducere a plasticului. Pentru că știm cât de anevoioasă poate fi această adaptare, consultanții noștri cu experiență îți stau la dispoziție – ei vor avea grijă ca toate documentele aferente să fie actualizate în conformitate cu actele de reglementare, dar vor aduce și soluții sau planuri de sustenabilitate pe termen lung pentru compania ta.
Solicită un consultant în ce privește managementul deșeurilor
3. Poluarea cu materiale plastice – tehnologii pentru un viitor mai sustenabil
Potrivit unui studiu global, între 1950 și 2015 a fost produs un total de 8,3 miliarde de tone de plastic, dintre care, peste aproximativ 80% sunt acum deșeuri. În ciuda campaniilor masive cu privire la efectele poluării cu mase plastice, doar 9% din deșeurile de plastic produse vreodată au fost reciclate. Din fericire, însă, pe lângă implicarea autorităților și guvernelor din întreaga lume, în prezent există o serie de tehnologii inovatoare, care pot schimba perspectiva asupra plasticului pentru totdeauna. Iată care sunt acestea:
- Nanotehnologie. Cartonul, hârtia și alte produse biodegradabile au fost folosite de mult timp în ambalarea materialelor, însă, cea mai mare problema era că în contact cu apa sau medii umede, acestea puteau fi ușor deteriorate. Însă, datorită nanotehnologiei, cartonul poate fi acoperit cu materiale noi, permițând ca acestea să fie mai subțiri și mai rentabile.
- Inginerie genetică. Ingineria genetică ajută multe fibre naturale, precum cânepa, inul și iuta, să dobândească proprietăți care își pot extinde utilizarea, pentru a deveni înlocuitori mai buni ai materialelor plastice. Inovațiile cu in includ Flaxstic – o combinație de deșeuri de paie de in, biopolimeri vegetali și materiale reciclate, și „soia de iută”, fabricată din celuloză din fibră de iută și proteine din rășină de soia.
Folosirea catalizatorilor pentru procesul de biodegradare. PET-ul este utilizat pe scară largă pentru a produce ambalaje din plastic, însă, doar aproximativ 15% se îndreaptă către centrele de reciclare. Infrastructura inadecvată pentru colectarea și sortarea plasticului aruncat rămâne, în continuare, o problemă. De aceea, un start-up din Olanda a dezvoltat o tehnologie care utilizează un catalizator magnetic brevetat pentru a descompune plasticul PET la nivel molecular.
Volumul copleșitor de materiale plastice non-biodegradabile dăunează mediului și sănătății umane. Acesta contaminează terenul atunci când este aruncat în gropile de gunoi; poluează aerul atunci când este incinerat – proces care necesită și multă energie; și amenință viața marină atunci când se îndreaptă spre corpurile de apă.
Așadar, importanța adaptării la măsurile luate împotriva poluării cu plastic este esențială pentru continuitatea industriei și a producției mondiale, dar și pentru protejarea comunităților și a viitoarelor generații.
Sursa foto: Shutterstock.com, Pexels.com
