Povești pozitive de mediu – August 2024
În contextul actual, unde crizele de mediu sunt tot mai frecvente, este esențial să ne concentrăm și pe evoluțiile pozitive care dau formă unui viitor mai sustenabil. În întreaga lume, inițiative inovatoare și colaborări comunitare generează schimbări benefice, demonstrând că speranța și acțiunea pot coexista. Acest articol va evidenția acele știri care ne reamintesc că eforturile pentru protejarea mediului sunt nu doar posibile, ci și eficace, inspirându-ne să continuăm să luptăm pentru un echilibru ecologic durabil
1. Activism ecologic neconvențional: un grup de călugărițe deranjează marile corporații
Un grup restrâns de călugărițe dintr-o zonă rurală din Kansas au printre principalele lor preocupări schimbarea climatică, cauzată de afectarea mediului înconjurător.
Printre cei mai persistenți activiști acționari din America corporatistă se numără cele 80 de călugărițe dintr-o mănăstire de lângă Kansas City.
În mijlocul terenurilor agricole, surorile benedictine de la Mănăstirea Mount Santa Scolastica au luat atitudine împotriva unor giganți precum Google, Target și Citigroup – cerându-le marilor companii să se implice la modul cel mai serios în activitpți ESG: de la supravegherea inteligenței artificiale, la măsurarea pesticidelor și respectarea drepturilor populațiilor indigene.
„Unele dintre aceste companii chiar ne detestă”, a spus sora Barbara McCracken, care conduce programul de responsabilitate corporativă al călugărițelor.
„Pentru că suntem mici, suntem ca o muscă în ciorba lor, iar acest lucru îi irită”, declară aceasta cu mult umor acid.
Din agenda instituției pe care o reprezintă, educația femeilor reprezintă un punct prioritar, fiind o constantă a comunității lor, care a fondat zeci de școli. Multe dintre surori au doctorate. Majoritatea au lucrat în domenii profesionale – printre ele se numără medici, juriști și muzicieni – și au împărțit mereu ceea ce au dobândit prin muncă, informează publicația Voice of America.
Ele investesc puținul pe care îl au în acțiuni care se aliniază idealurilor lor religioase, pentru a putea să schimbe politicile pe care le consideră dăunătoare.
Primăvara și vara acestui an, când multe companii s-au reunit pentru adunările anuale cu acționarii lor, călugărițele au propus o serie de rezoluții bazate pe acțiunile pe care le dețin, unele în sume de doar 2.000 de dolari (1.820 de euro).
Surorile au cerut companiei Chevron să evalueze politicile sale privind drepturile omului și Amazonului să publice cheltuielile sale de lobby. Ele au îndemnat Netflix să implementeze un cod de etică mai detaliat pentru a asigura nediscriminarea și diversitatea în consiliul său de administrație. Au propus ca mai multe companii farmaceutice să reconsidere practicile de brevetare care ar putea crește prețurile medicamentelor. Până în anii 1990, călugărițele aveau puține investiții. Acest lucru s-a schimbat când au început să pună deoparte bani pentru a avea grijă de surorile vârstnice, pe măsură ce comunitatea înainta în vârstă.
„Am decis că era foarte important să facem acest lucru într-un mod responsabil”, a spus sora Rose Marie Stallbaumer, care a fost mult timp trezorierul comunității.
„Am vrut să ne asigurăm că nu colectăm bani doar pentru a ne ajuta pe noi în detrimentul altora.”
Ce reprezintă activismul acționărilor religioși?
Acest tip de activism își are rădăcinile în anii 1970, când grupuri religioase au propus rezoluții pentru ca marile companii americane să se retragă din Africa de Sud din cauza apartheidului.
În 2004, surorile de la Mount St Scholastica s-au alăturat Coaliției Benedictine pentru Investiții Responsabile, un grup umbrelă condus de sora Susan Mika, o călugăriță dintr-o mănăstire din Texas, care lucrează în domeniu încă din anii 1980.
Coaliția Benedictină colaborează îndeaproape cu Centrul Interreligios pentru Responsabilitate Corporativă, care acționează ca un centru de coordonare pentru rezoluțiile acționărilor, colaborând cu grupuri bazate pe credință – inclusiv zeci de ordine catolice – pentru a valorifica activele și a depune propuneri pe teme orientate spre justiția socială.
În ciuda bunelor intenții, rezoluțiile rareori sunt aprobate, iar chiar și atunci când sunt, de obicei nu sunt obligatorii. Dar ele sunt totuși un instrument educațional și un mijloc de a crește conștientizarea în cadrul unei corporații.
Surorile benedictine au observat de-a lungul anilor cum sprijinul pentru unele dintre rezoluțiile lor a crescut de la procentaje mici, la 30% sau chiar la majoritate.
Treptat, cauzele legate de mediu și de drepturile omului au convins unii acționari, chiar dacă o reacție în creștere se dezvoltă împotriva investițiilor care implică ESG (mediu, sociale și guvernanță).
„Nu renunțăm. Continuăm să perseverăm și să ridicăm probleme, nu îmi place să pierd nicio petrecere”, a spus sora Mika, în același stil plin de umor.
2. Papua Noua Guinee, unul dintre cele mai variate ecosisteme de pe Terra
O echipă de oameni de știință trăiește pe mare în Papua Noua Guinee pentru a studia unul dintre cele mai biodiversificate locuri de pe Pământ. Tehnologia de ultimă oră și cunoștințele locale îi ajută pe acești cercetători să examineze ecosistemele marine extrem de diverse din această țară. Ei speră că studiile lor vor furniza guvernului date esențiale pentru îmbunătățirea eforturilor de conservare.
Papua Noua Guinee se află în așa-numitul „triunghi de corali”, una dintre cele mai diverse zone biologice din oceanele noastre. Aici trăiesc peste 2.000 de specii de pești, unele dintre ele nefiind întâlnite nicăieri altundeva pe Pământ. De asemenea, aici se găsesc 600 de specii de corali duri și cea mai mare concentrație de pești clovn din lume.
Expediția științifică de trei luni este o colaborare între National Geographic Pristine Seas, Autoritatea de Conservare și Protecție a Mediului (CEPA) din Papua Noua Guinee și Societatea pentru Conservarea Faunei Sălbatice (WCS). Cercetătorii locuiesc și lucrează la bordul navei de cercetare Argo, unde, într-o zi obișnuită, pot număra păsările marine, instala camere care pot coborî la adâncimi impresionante de 6.000 de metri sau pot face scufundări pentru a observa fauna sălbatică din jurul recifelor.
„Am realizat unele dintre cele mai adânci explorări cu camere video din această zonă și am descoperit câteva specii noi interesante pentru Papua Noua Guinee, inclusiv mulți rechini de adâncime”, spune Dr. Alan Friedlander, om de știință, coordonator al expediției. Eforturile lor combină cunoștințele locale cu metode de cercetare avansate pentru a oferi guvernului date detaliate necesare pentru gestionarea eficientă a resurselor marine.
Papua Noua Guinee se confruntă cu numeroase amenințări la adresa biodiversității sale, cum ar fi pescuitul excesiv, încălzirea oceanelor și poluarea. În noiembrie 2023, Papua Noua Guinee și-a triplat zonele marine protejate, extinzând protecția la aproape 17.000 km². Aceste inițiative s-au născut din voința localnicilor și au implicat peste 9.000 de oameni din peste 100 de comunități indigene. Cercetările echipei Pristine Seas contribuie la completarea lacunelor biologice, oferind informații esențiale pentru a sprijini guvernul în crearea de zone protejate eficiente și benefice pentru comunități.
3. Noi soluții eco de scădere a temperaturilor: specii rare de orhidee și albine se simt ca acasă pe acoperișurile verzi din Londra
O privire de sus asupra Londrei devine din ce în ce mai atrăgătoare, admirând acoperișurile care devin verzi sau albe în întreaga capitală britanică.
Acoperișurile verzi implică plantarea de vegetație la înălțime, în timp ce cele albe sunt, în esență, un rezultat obținut după vopsire. Acoperișurile verzi aduc beneficii enorme biodiversității, dar au un dezavantaj important ca soluție de răcire, conform unui nou studiu.
Ambele variante sunt menite să scadă temperaturile urbane și să mențină atmosfera răcoroasă, dar cum funcționează exact – și care este mai eficient?
Cum mențin acoperișurile verzi orașele răcoroase?
La o înălțime de 11 etaje, acoperișul verde de pe sediul central al băncii de investiții Nomura din Moorgate, centrul Londrei, este un exemplu de referință. Acesta este clasificat ca un acoperiș verde biodivers, bio-solar, constând într-un mozaic de habitate, inclusiv sedumuri, terenuri deschise și vegetație de tip pajiște, cu flori sălbatice, ierburi și plante aromatice.
Scopul acoperișurilor verzi, cum ar fi acesta, este să ajute la scăderea temperaturii aerului.
Sub efectul „insulei de căldură urbană”, temperaturile pot fi adesea cu 10 grade mai ridicate în orașe decât în zonele rurale, deoarece clădirile înalte captează căldura, iar materiale precum asfaltul și betonul o absorb, apoi o eliberează, sporind-o.
După cum a spus Mathilde Pascal, expert în sănătate publică, într-un interviu recent pentru Euronews Green, 10 grade reprezintă „diferența între o situație la care te poți adapta și ceva complet copleșitor.”
Plantele ajută la ameliorarea acestui efect deoarece stochează căldura, care este apoi eliberată atunci când ele transpiră.
De ce ar putea fi acoperișurile albe mai eficiente
Cercetătorii de la University College London (UCL) au analizat temperaturile diferitelor tipuri de acoperișuri și medii din orașul Londra în două zile fierbinți de vară din 2018.
Studiul lor a constatat că, deși acoperișurile verzi sunt eficiente în reducerea temperaturilor în timpul zilei, ele cresc, de fapt, temperaturile din jur pe timpul nopții.
„Prin transpirație – proces similar cu cel la oamenilor – plantele emit mai multă căldură sub formă latentă, căldură pe care nu o poți percepe, deci sunt, practic, vapori de apă,” explică Oscar Brousse, cercetător în Climatologia Urbană și Sănătate la UCL.
Acoperișurile verzi scad temperatura aerului, adaugă el, dar pentru că apoi încălzesc o zonă pe timpul nopții, se obține o „scădere medie nulă” a temperaturii. Rezultatele sugerează că acoperișurile albe ar putea reprezenta un sistem mai eficient.
Cum funcționează acoperișurile albe?
„Acoperișurile albe” includ acoperișuri cu proprietăți reflectorizante, cum ar fi vopseaua albă.
„Principiul este că energia care vine de la soare este reflectată direct înapoi în atmosferă și în spațiu,” explică Brousse. „Deci, această energie care vine inițial nu este acumulată în oraș, în clădiri, în străzi etc.”
Acoperișurile albe au avantajul suplimentar de a fi mult mai ușoare decât grădinile verzi, care în unele cazuri, pot fi extrem de grele pentru o clădire.
„Problema cu albirea acoperișurilor,” însă, „este faptul că se murdăresc și astfel capacitatea lor reflectorizantă este redusă, iar trebuie să te asiguri că le menții mereu cât mai albe posibil.” Acest lucru poate genera un cost ridicat de întreținere.
Acoperișurile verzi aduc nenumărate beneficii biodiversității
În apărarea acoperișurilor verzi, ele nu doar că ajută la scăderea temperaturilor din timpul zilei, dar aduc și multiple beneficii pentru biodiversitate.
David Crowley, manager de mediu la Nomura, consideră că mai multe acoperișuri verzi ar trebui dezvoltate pe acoperișurile clădirilor din orașe din acest motiv, citează Euronews.
Acest acoperiș verde poate găzdui exemplare de orhidee foarte rare, care cresc doar în anumite perioade ale anului. Acoperișul nu este accesibil publicului sau personalului clădirii, așa că nu primește multe vizite. Acest lucru sugerează potențialul pentru ca specii fragile să prospere în aceste grădini suspendate.
Urmărește acest videoclip pentru mai multe detalii: https://www.youtube.com/watch?v=lckgenWFSts
Sursa foto: Freepik,
Pagina oficială de Facebook a mănăstirii Mount Santa Scolastica
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=859683849528827&set=pb.100064616591926.-2207520000&type=3
