Omnibus ESG: ce modificări aduce și cum afectează raportarea companiilor
Multe companii din România au intrat în 2025 cu un plan de conformare la CSRD deja în lucru: consultanți angajați, date colectate, bugete alocate. Apoi a apărut pachetul Omnibus și totul s-a schimbat. Nu pentru că obligațiile au dispărut, ci pentru că regulile s-au rescris în timp ce jocul era deja în desfășurare.
Articolele publicate până acum pe acest subiect explică, în general, că Omnibus „simplifică” raportarea. Puține dintre ele răspund la întrebarea concretă: simplifică pentru cine, cu ce termene exacte și ce rămâne obligatoriu după toate aceste modificări? Răspunsul nu e simplu, dar e necesar.
Acest ghid detaliază modificările aduse de Directiva (UE) 2026/470 asupra cadrului de raportare de sustenabilitate, cu pragurile noi, calendarele actualizate și implicațiile practice pentru companiile din România care încearcă să înțeleagă noile reguli privind ESG.
Rezumat
- Sfera CSRD a fost redusă drastic. Directiva (UE) 2026/470 limitează raportarea obligatorie, în principal, la companiile care au simultan peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de peste 450 de milioane EUR. Estimările asociate reformei indică eliminarea a aproximativ 80% dintre companiile aflate anterior în sfera CSRD.
- Termenele au fost decalate, nu anulate. Raportarea obligatorie potrivit noului cadru începe pentru exercițiile financiare de la 1 ianuarie 2027, iar statele membre trebuie să transpună modificările până la 19 martie 2027.
- CSDDD a fost, de asemenea, modificată substanțial. Pragul principal a crescut la peste 5.000 de angajați și peste 1,5 miliarde EUR cifră de afaceri netă mondială, iar aplicarea obligațiilor începe la 26 iulie 2029.
- Lanțul valoric beneficiază de un mecanism nou de protecție. Întreprinderile cu cel mult 1.000 de angajați pot refuza să furnizeze, pentru raportarea CSRD a unui partener, informații care depășesc standardul voluntar aplicabil. Protecția nu acoperă automat solicitările formulate în alte scopuri legale sau comerciale.
- Amânarea obligațiilor nu înseamnă că pregătirea devine inutilă. Companiile care au început colectarea datelor ESG pot avea un avantaj operațional sau comercial, în special în relația cu băncile, investitorii și partenerii mari.
| Întrebare | Răspuns direct |
|---|---|
| Ce este Directiva Omnibus? | Directiva (UE) 2026/470, în vigoare din 18 martie 2026, care modifică CSRD și CSDDD |
| Cine mai are obligație de raportare ESG? | Companii cu >1.000 angajați și >450 milioane EUR cifră de afaceri |
| Când începe raportarea obligatorie? | Pentru exercițiile financiare care încep de la 1 ianuarie 2027 sau ulterior |
| IMM-urile mai trebuie să raporteze? | Nu obligatoriu prin CSRD; pot opta pentru standardul voluntar VSME |
| Ce se întâmplă cu CSDDD? | Prag ridicat la 5.000 angajați / 1,5 mld EUR; aplicare din 26 iulie 2029 |
| Pot companiile mici refuza să dea date partenerilor mari? | Da, pentru informațiile solicitate în scopul raportării CSRD care depășesc plafonul standardului voluntar |
| Taxonomia UE mai este obligatorie? | Rămâne în vigoare, dar regulile de raportare au fost simplificate |
| Care este penalitatea maximă pentru neconformare? | 3% din cifra de afaceri mondială netă |
Ce este pachetul Omnibus și de ce a apărut
Pachetul Omnibus nu a apărut din senin. A fost răspunsul Comisiei Europene la o presiune crescândă din partea mediului de afaceri, care semnala că cerințele de raportare ESG introduse prin CSRD și CSDDD generau costuri administrative disproporționate față de beneficiile concrete.
Un raport CAFR din decembrie 2025, care prelua estimări rezultate din analiza EFRAG, indica faptul că revizuirea ESRS ar putea genera economii cumulate de aproximativ 3,7 miliarde EUR pentru companiile vizate între 2027 și 2031, echivalente cu o reducere de 34% a costurilor de referință. Dacă sunt incluse și efectele asupra lanțurilor valorice, economiile estimate ajung la aproximativ 4,7 miliarde EUR.
Comisia Europeană a adoptat propunerile inițiale pe 26 februarie 2025. Procesul legislativ a continuat cu Directiva (UE) 2025/794, care a amânat termenele de conformare, și cu Directiva (UE) 2026/470, care a adus modificările de fond. Aceasta din urmă a fost publicată în Jurnalul Oficial pe 26 februarie 2026 și a intrat în vigoare pe 18 martie 2026 (Comisia Europeană, 2026).
Contextul politic este relevant. Programul de lucru al Comisiei pentru 2025 a pus un accent pronunțat pe competitivitate și simplificarea legislației europene. Raportul Draghi privind competitivitatea, publicat în septembrie 2024, a contribuit la fundamentarea acestei schimbări de orientare. Din această perspectivă, Omnibus poate fi descris drept o recalibrare a obligațiilor în raport cu dificultățile și costurile întâmpinate de companii.
Ce nu a schimbat Omnibus: direcția generală. Raportarea de sustenabilitate rămâne un obiectiv al politicii europene. Modificările vizează cine raportează, când și cu ce nivel de detaliu, nu dacă raportarea are sens ca instrument de politică publică.
Sursa foto: Magnific.com
Există o dezbatere activă în comunitatea de specialiști dacă Omnibus reprezintă o simplificare reală sau o amânare mascată. Luminița Roșca, directorul general al Stratos, a subliniat în cadrul webinarului organizat de companie că „sustenabilitatea nu este opțională, chiar dacă termenele s-au modificat” (Stratos, YouTube, 2025). Perspectiva din comunitatea internațională de profesioniști ESG este mai nuanțată: unii văd Omnibus ca pe o oportunitate de a construi sisteme de raportare mai robuste, iar alții consideră că modificările pot diminua comparabilitatea și responsabilitatea corporativă.
Modificările aduse CSRD: praguri noi, sferă redusă
Aceasta este modificarea cu cel mai mare impact practic. CSRD în forma sa inițială era estimată să vizeze aproximativ 50.000 de companii la nivel european. Noua directivă reduce substanțial acest număr. Estimările asociate reformei indică faptul că aproximativ 80% dintre companiile aflate anterior în sfera CSRD ar putea fi eliminate din regimul obligatoriu. Numărul exact depinde însă de modul în care noile praguri sunt aplicate și transpuse.
Noile praguri de aplicabilitate
Obligația de raportare de sustenabilitate se aplică acum exclusiv companiilor care îndeplinesc simultan două condiții: peste 1.000 de angajați și peste 450 de milioane EUR cifră de afaceri netă anuală. Companiile care nu ating ambele praguri sunt excluse din sfera obligatorie, indiferent de dimensiunea lor pe alte criterii (EUR-Lex, Directiva (UE) 2026/470).
Pentru grupurile cu societatea-mamă în afara UE, condițiile sunt diferite. Grupul trebuie să fi realizat în Uniunea Europeană o cifră de afaceri netă de peste 450 de milioane EUR în fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive și să aibă în UE o filială sau o sucursală cu o cifră de afaceri netă de peste 200 de milioane EUR în exercițiul financiar precedent.
| Criteriu | CSRD original | După Omnibus (UE) 2026/470 |
|---|---|---|
| Angajați | >250 | >1.000 |
| Cifră de afaceri | >40 milioane EUR | >450 milioane EUR |
| Companii vizate (estimat UE) | ~50.000 | Sferă redusă cu aproximativ 80%, potrivit estimărilor reformei |
| IMM-uri listate | Obligatoriu (cu amânare) | Voluntar (standard VSME) |
| Standarde sectoriale ESRS | Prevăzute obligatoriu | Eliminate; înlocuite cu ghiduri voluntare |
Tabelul de mai sus arată că modificarea nu este marginală. Companiile cu 500 de angajați și 80 de milioane EUR cifră de afaceri, care se pregăteau pentru raportare obligatorie, sunt acum complet excluse din sfera CSRD. Asta nu înseamnă că pot ignora subiectul, dar înseamnă că nu mai au o obligație legală directă.
Calendarul actualizat
Companiile care rămân în sfera CSRD trebuie să raporteze pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2027 sau ulterior. Statele membre trebuie să transpună Directiva (UE) 2026/470 până la 19 martie 2027.
Situația companiilor care au început deja raportarea este mai nuanțată. În principiu, entitățile din primul val continuă să urmeze cadrul național existent. Directiva permite însă statelor membre să scutească de raportare, pentru exercițiile 2025 și 2026, anumite entități din primul val care nu mai îndeplinesc noile praguri. Aplicarea acestei scutiri în România depinde de transpunerea națională.
Dreptul de a omite informații sensibile
Directiva extinde posibilitatea companiilor de a omite anumite informații atunci când publicarea lor ar prejudicia grav poziția comercială. Această protecție nu este complet nouă. Cadrul anterior permitea deja, în anumite condiții, omiterea informațiilor privind evoluțiile iminente sau chestiunile aflate în negociere. Omnibus extinde și clarifică această posibilitate.
Omiterea nu poate fi utilizată pentru a ascunde informații esențiale în mod arbitrar. Compania trebuie să respecte condițiile prevăzute de legislație și să se asigure că raportul nu oferă o imagine înșelătoare asupra efectelor, riscurilor și oportunităților de sustenabilitate.
Ce s-a schimbat pentru CSDDD
Directiva privind due diligence în materie de sustenabilitate (CSDDD) a primit modificări la fel de substanțiale ca CSRD, dar cu o logică diferită. Dacă CSRD vizează transparența, CSDDD vizează responsabilitatea operațională în lanțul de aprovizionare. Omnibus a recunoscut că cerințele inițiale erau greu de implementat în practică.
Praguri ridicate semnificativ
Potrivit noilor reguli, CSDDD vizează în principal companiile cu peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri netă mondială de peste 1,5 miliarde EUR. Față de pragurile anterioare de 1.000 de angajați și 450 de milioane EUR, schimbarea exclude din sfera obligatorie majoritatea companiilor care se pregăteau pentru conformare.
Pentru companiile care operează prin acorduri de franciză sau licențiere în UE, se aplică un regim alternativ: redevențe de peste 75 de milioane EUR în UE și o cifră de afaceri netă mondială de peste 275 de milioane EUR.
Calendarul CSDDD
Transpunerea CSDDD în legislația națională trebuie finalizată până la 26 iulie 2028. Aplicarea efectivă a obligațiilor de due diligence începe de la 26 iulie 2029. Față de termenele inițiale, aceasta reprezintă o amânare de aproximativ doi ani (Comisia Europeană, 2026).
Amânarea nu înseamnă că procesele de due diligence din lanțul valoric devin irelevante. Băncile, fondurile de investiții și partenerii comerciali mari pot continua să solicite informații privind sustenabilitatea și riscurile din lanțul valoric în cadrul propriilor evaluări, independent de aplicarea directă a CSDDD.
Penalitățile CSDDD
Directiva stabilește pentru încălcările CSDDD un plafon maxim al sancțiunilor pecuniare de 3% din cifra de afaceri netă mondială a companiei. Pentru o societate-mamă finală, calculul se poate face în raport cu cifra de afaceri mondială consolidată a grupului. Statele membre trebuie să stabilească sancțiuni efective, proporționale și disuasive, fără să depășească plafonul european. Acest plafon nu reprezintă o limită generală aplicabilă sancțiunilor CSRD. Regimul sancțiunilor pentru raportarea de sustenabilitate rămâne stabilit prin legislațiile naționale.
Protecția lanțului valoric: ce înseamnă „value chain cap”
Aceasta este probabil cea mai practică modificare adusă de Omnibus pentru companiile mici și mijlocii din România, chiar dacă nu sunt direct vizate de CSRD sau CSDDD.
Înainte de Omnibus, companiile mari obligate să raporteze conform CSRD puteau solicita date de sustenabilitate de la furnizorii și partenerii lor din lanțul valoric, indiferent de dimensiunea acestora. În practică, asta însemna că un furnizor cu 50 de angajați putea primi solicitări de date ESG de la un client mare, cu termene și formate pe care nu le putea gestiona.
Mecanismul de protecție
Directiva introduce un plafon al informațiilor care pot fi impuse partenerilor din lanțul valoric.
Întreprinderile cu cel mult 1.000 de angajați au dreptul să refuze informațiile solicitate pentru raportarea CSRD care depășesc standardul voluntar adoptat de Comisie. Companiile raportoare pot solicita informații suplimentare, dar trebuie să indice ce depășește plafonul și să informeze furnizorul despre dreptul său legal de a refuza.
Protecția se aplică solicitărilor formulate pentru pregătirea raportării CSRD. Ea nu blochează automat solicitările făcute pentru alte obligații legale, evaluări interne ale riscurilor, proceduri de achiziție, finanțare sau alte scopuri comerciale.
De exemplu, dacă unui furnizor cu 200 de angajați i se solicită un set de date care depășește standardul voluntar exclusiv pentru raportarea CSRD a clientului, furnizorul poate refuza furnizarea informațiilor suplimentare.
Compania raportoare poate utiliza estimări, date sectoriale sau alte surse indirecte, în condițiile permise de standardele ESRS, dacă nu poate obține date directe din lanțul valoric.
Plafonul nu elimină presiunea comercială. Un client poate prefera furnizorii care oferă voluntar informații mai detaliate, în măsura în care selecția respectă legislația aplicabilă. Protecția juridică și relația comercială rămân două aspecte diferite.
Plafonul nu elimină un presupus risc anterior de sancțiune CSRD pentru furnizorii mici. Aceștia nu aveau, în mod obișnuit, o obligație directă de raportare doar pentru că un client le solicita date. Noutatea constă în dreptul explicit de a refuza informațiile care depășesc limita stabilită.
Standardul VSME
VSME este standardul voluntar de raportare de sustenabilitate elaborat inițial pentru IMM-urile nelistate. El oferă un format simplificat pentru informații precum emisiile, consumul de energie, forța de muncă și politicile de sustenabilitate.
Directiva 2026/470 prevede un standard voluntar adoptat prin act delegat pentru întreprinderile protejate de plafonul lanțului valoric. Acesta se bazează pe VSME și poate fi folosit de companiile care nu intră în sfera obligatorie.
Aplicarea standardului rămâne voluntară. Plafonul nu transformă VSME într-o obligație de raportare pentru furnizorii mici.
Standardele ESRS și auditul de sustenabilitate
Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS) au fost una dintre principalele surse de îngrijorare pentru companiile care se pregăteau pentru CSRD. Numărul mare de indicatori, complexitatea metodologiei de dubla materialitate și cerințele de audit au generat costuri estimate semnificative.
Revizuirea ESRS
Directiva prevede revizuirea primului set de ESRS printr-un act delegat adoptat în termen de șase luni de la intrarea sa în vigoare.
Revizuirea urmărește:
- eliminarea indicatorilor mai puțin importanți;
- prioritizarea informațiilor cantitative, acolo unde este posibil;
- separarea mai clară a informațiilor obligatorii de cele voluntare;
- clarificarea modului de aplicare a principiului materialității;
- simplificarea structurii și prezentării standardelor;
- creșterea interoperabilității cu standardele internaționale.
Obligația adoptării standardelor ESRS sectoriale a fost eliminată. Comisia poate publica orientări sectoriale, dar acestea nu vor avea caracter juridic obligatoriu.
Companiile din industria chimică, sectorul financiar sau alte domenii nu vor mai trebui să aplice viitoare standarde ESRS obligatorii specifice industriei, ci standardele generale revizuite. Schimbarea evită o viitoare extindere a obligațiilor, deoarece standardele sectoriale nu fuseseră încă adoptate. În același timp, lipsa lor ar putea reduce comparabilitatea informațiilor între companiile din același sector.
Asigurarea raportării de sustenabilitate
Posibilitatea introducerii ulterioare a asigurării rezonabile a fost eliminată. Asigurarea limitată rămâne nivelul obligatoriu, iar termenul pentru adoptarea standardelor europene aferente a fost amânat până la 1 iulie 2027.
Firmele de audit care efectuează misiuni de asigurare a raportării de sustenabilitate trebuie să desemneze cel puțin un partener-cheie de sustenabilitate.
Asigurarea rezonabilă oferă un nivel mai ridicat de încredere și presupune proceduri mai extinse, comparabile ca nivel de asigurare cu auditul situațiilor financiare. Asigurarea limitată implică proceduri mai restrânse și oferă un nivel mai redus de încredere.
Menținerea exclusivă a asigurării limitate evită o posibilă creștere viitoare a costurilor de conformare. Nu reduce însă o cheltuială deja obligatorie, deoarece asigurarea rezonabilă nu intrase în aplicare.
Marcarea digitală a rapoartelor
Companiile nu sunt obligate să marcheze digital informațiile de sustenabilitate în format iXBRL până când Comisia nu adoptă regulile tehnice relevante. Această amânare privește marcarea digitală a informațiilor, nu toate obligațiile referitoare la pregătirea și publicarea electronică a raportului. Companiile nu trebuie să implementeze imediat soluțiile necesare etichetării iXBRL, dar trebuie să urmărească adoptarea viitoarelor reguli tehnice.
Taxonomia UE și CBAM: ce rămâne în vigoare
Taxonomia UE și CBAM rămân relevante, dar ambele au fost afectate de măsuri de simplificare asociate agendei Omnibus. Ele nu trebuie prezentate drept instrumente rămase complet nemodificate.
Taxonomia de mediu
Taxonomia UE rămâne în vigoare pentru companiile aflate în sfera obligațiilor corespunzătoare. Ea stabilește criteriile în funcție de care anumite activități economice pot fi considerate sustenabile din punct de vedere ecologic.
Cerințele de raportare au fost simplificate prin Regulamentul delegat (UE) 2026/73, asociat pachetului Omnibus. Modificările includ praguri de materialitate, modele de raportare simplificate și anumite opțiuni tranzitorii. Actul a fost conceput astfel încât companiile să poată aplica modificările pentru exercițiul financiar 2025.
Prin urmare, nu este suficient să se afirme că toate companiile rămase în CSRD trebuie să raporteze indicatorii „conform cadrului existent”. Ele trebuie să verifice noile reguli, opțiunile tranzitorii și forma simplificată a raportării.
CBAM
Regimul definitiv al Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră se aplică de la 1 ianuarie 2026. CBAM funcționează independent de CSRD și CSDDD și vizează importurile anumitor produse cu emisii ridicate, precum cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele, energia electrică și hidrogenul.
CBAM a fost însă simplificat prin Regulamentul (UE) 2025/2083. Una dintre modificările importante este introducerea unui prag anual de 50 de tone pentru majoritatea mărfurilor vizate. Potrivit estimărilor Comisiei, pragul exclude aproximativ 90% dintre importatori, menținând în același timp în sfera mecanismului peste 99% din emisiile relevante.
Importatorii care depășesc pragul și intră în sfera CBAM au obligații privind autorizarea, declararea emisiilor încorporate și certificatele CBAM.
CBAM este descris mai exact ca instrument de politică de mediu și de tarifare a carbonului la frontieră, nu doar ca instrument fiscal. Neconformarea poate atrage sancțiuni specifice, independent de statutul companiei față de CSRD sau CSDDD.
Implicații pentru companiile din România
Sursa foto: Magnific.com
România trebuie să transpună Directiva (UE) 2026/470 în legislația națională până la 19 martie 2027. Până la acea dată, cadrul național de raportare de sustenabilitate rămâne reglementat de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1.421/2025, care a amânat cu doi ani obligațiile de raportare pentru entitățile care trebuiau să raporteze în 2025 și 2026.
Cine mai are obligații în România
Entitățile din primul val, inclusiv anumite entități de interes public cu peste 500 de angajați, continuă în principiu să raporteze potrivit cadrului național existent. Directiva 2026/470 permite însă statelor membre să introducă o scutire pentru exercițiile 2025 și 2026 în cazul anumitor companii din primul val care ies din noua sferă. România trebuie să decidă dacă și cum utilizează această opțiune.
Companiile care îndeplinesc noile praguri de peste 1.000 de angajați și peste 450 de milioane EUR cifră de afaceri netă vor raporta pentru exercițiile financiare de la 1 ianuarie 2027, cu publicarea primelor rapoarte potrivit noului calendar în 2028.
Ce ar trebui să facă companiile acum
Răspunsul la această întrebare depinde de unde se află compania față de noile praguri. Dar există câteva principii valabile indiferent de dimensiune.
Dacă ești în sfera obligatorie
Companiile care îndeplinesc pragurile Omnibus (peste 1.000 de angajați și peste 450 de milioane EUR cifră de afaceri) nu au câștigat timp, ci au câștigat claritate. Cadrul de raportare este acum mai bine definit, standardele ESRS vor fi revizuite, iar cerința de asigurare rezonabilă a dispărut. Asta înseamnă că procesul de conformare poate fi planificat mai eficient.
Prioritățile practice: evaluarea dublei materialități conform noilor cerințe simplificate, construirea sistemelor de colectare a datelor pentru indicatorii ESRS relevanți și identificarea unui auditor cu competențe în asigurarea limitată a rapoartelor de sustenabilitate. O strategie de sustenabilitate documentată este punctul de plecare pentru orice raport credibil.
În funcție de structura organizației, un responsabil de mediu poate contribui la colectarea și verificarea datelor despre emisii, consumuri, deșeuri și respectarea cerințelor de mediu, însă raportarea ESRS necesită colaborarea mai multor departamente, inclusiv financiar, juridic, resurse umane și achiziții.
Dacă ai ieșit din sfera obligatorie
Oprirea completă a procesului ESG poate crea dificultăți ulterioare. Clienții mari, băncile și investitorii pot continua să solicite informații de sustenabilitate în cadrul evaluărilor comerciale sau financiare. Înțelegerea ce este scorul ESG poate ajuta compania să identifice criteriile de mediu, sociale și de guvernanță urmărite în astfel de evaluări.
Companiile care au construit deja sisteme de colectare a datelor pot beneficia de procese mai eficiente și de o capacitate mai bună de a răspunde solicitărilor partenerilor.
Standardul voluntar bazat pe VSME poate fi un punct de plecare pentru companiile care vor să comunice informații relevante fără costurile unui raport CSRD complet. Raportarea CDP este o altă opțiune, în special pentru companiile care vor să comunice performanța climatică investitorilor și clienților internaționali. CDP este însă un cadru privat de divulgare, nu o obligație introdusă de Uniunea Europeană.
Dacă ești furnizor al unei companii mari
Mecanismul value chain cap îți oferă protecție legală față de solicitările excesive de date. Dar protecția legală și relația comercială sunt două lucruri diferite. Dacă un client important solicită date ESG, refuzul legal nu garantează continuarea relației comerciale. Evaluează ce date poți furniza conform standardului VSME și comunică transparent limitele tale de raportare.
Calculul amprentei de carbon la nivel de companie poate reprezenta primul pas pe care furnizorii îl pot face cu resurse limitate, oferind date relevante pentru clienții mari fără a intra în complexitatea unui raport ESRS complet.
Omnibus a schimbat regulile, nu a eliminat sustenabilitatea din agenda europeană. Pentru o mare parte dintre companii, raportarea CSRD nu mai este obligatorie. Pentru cele care rămân în sferă, cerințele sunt mai concentrate, iar standardele urmează să fie simplificate.
În același timp, ieșirea din sfera legală nu elimină solicitările venite de la bănci, investitori și parteneri comerciali. Diferența este că firmele pot alege un nivel de raportare proporțional cu dimensiunea, riscurile și obiectivele lor.
Companiile care tratează sustenabilitatea exclusiv ca pe o obligație vor vedea Omnibus ca pe un motiv de amânare. Cele care o integrează în managementul riscurilor, eficiență și relațiile comerciale pot continua să construiască procese utile chiar și în afara raportării obligatorii.
Surse și referințe
- Parlamentul European și Consiliul UE. Directiva (UE) 2026/470 privind anumite cerințe de raportare de sustenabilitate corporativă și de due diligence. Jurnalul Oficial al UE, 26 februarie 2026. https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2026/470/oj/eng
- Comisia Europeană. Corporate sustainability due diligence — pagina oficială. 2026. https://commission.europa.eu/topics/business-and-industry/doing-business-eu/sustainability-due-diligence-responsible-business/corporate-sustainability-due-diligence_en
- CAFR. Raport ESG — Decembrie 2025: Ce urmează CSRD după Omnibus I. Ianuarie 2026. https://www.cafr.ro/wp-content/uploads/2026/01/Raport-ESG-Decembrie-2025-.pdf
- DLA Piper. EU Council approves Omnibus I Directive. 2026. https://knowledge.dlapiper.com/dlapiperknowledge/globalemploymentlatestdevelopments/2026/eu-council-approves-omnibus-i-directive
- Portal Codul Fiscal. Directiva Omnibus 2026: simplificarea raportării de sustenabilitate (CSRD) și a diligenței necesare (CSDDD). 1 aprilie 2026. https://www.portalcodulfiscal.ro/directiva-omnibus-2026-simplificarea-raportarii-de-sustenabilitate-csrd-si-a-diligentei-necesare-csddd-impact-pentru-companii-73952.htm
Experiențe din comunitate
- Luminița Roșca (Director General Stratos). Sustenabilitatea nu este opțională, chiar dacă termenele s-au modificat prin Omnibus. Companiile trebuie să continue pregătirea pentru raportare. YouTube, Webinar Stratos — Cum influențează modificările Omnibus Raportarea de Sustenabilitate în 2025. https://www.youtube.com/watch?v=VgOQqH5rr_Q
