Știri pozitive de mediu în octombrie 2024
Într-o lume în care schimbările climatice și pierderea biodiversității domină adesea știrile de mediu, luna octombrie 2024 a adus o serie de vești încurajatoare din întreaga lume. De la angajamente financiare crescute pentru protejarea ecosistemelor vulnerabile până la măsuri legislative ambițioase pentru reducerea poluării, comunitatea internațională a făcut pași importanți în direcția unui viitor mai sustenabil. Aceste inițiative demonstrează un impuls global reînnoit către conservare și responsabilitate ecologică, oferind un mesaj de speranță pentru protejarea planetei și a resurselor sale naturale pentru generațiile viitoare.
1. Păianjeni gigantici, de mărimea unui șobolan, invadează Marea Britanie: descoperă ce a declanșat fenomenul!
Una dintre cele mai mari specii de păianjeni din Marea Britanie a avut recent un sezon de reproducere extrem de prolific, după ce eforturi semnificative au fost depuse pentru a proteja această specie în pericol.
Păianjenul plută, acum 14 ani amenințat cu dispariția, a înregistrat o creștere impresionantă a populației, datorită proiectelor de conservare implementate, potrivit The Guardian.
În 2010, păianjenii erau aproape de extincție, deoarece habitatul lor din zonele umede fusese serios afectat de intervenția umană. Pentru a ajuta specia, Grădina Zoologică din Chester a început un program de reproducere captivă și, după câțiva ani, a eliberat mii de păianjeni în natură. Recent, grădina zoologică a anunțat că cele 10.000 de femele pe care le-au îngrijit au avut parte de cel mai reușit sezon de reproducere de până acum.
Conform declarațiilor Grădinii Zoologice Chester, „Cu un deceniu în urmă, am reintrodus mii de păianjeni plută în habitatul lor natural din Marea Britanie. Suntem încântați să anunțăm că peste 10.000 de femele au avut parte de cel mai productiv sezon de împerechere înregistrat până acum. Sunt atât de mari încât ajung la dimensiunea unei mâini!”
Acești păianjeni, care pot ajunge la mărimea unui șobolan, sunt inofensivi pentru oameni. Ei au un corp maro sau negru, cu dungi albe sau crem, fiind una dintre cele mai mari specii dintre cele aproximativ 660 de specii de păianjeni din Marea Britanie.
Păianjenii plută trăiesc exclusiv în mlaștini și alte zone umede, unde picioarele lor lungi și pufoase le permit să „patineze” pe apă. Nu sunt veninoși și au o viață semi-acvatică, alergând pe suprafața apei pentru a vâna alte vietăți, cum ar fi păianjeni mai mici, larve de libelule, pești mici și mormoloci.
Despre eforturile de salvare a speciei din 2011, Grădina Zoologică Chester a explicat: „Specialiștii noștri au decis să crească sute de pui în eprubete separate, astfel încât să nu se atace între ei. Echipa noastră a hrănit cu atenție fiecare păianjen folosind pensete, zi de zi, timp de săptămâni, în unitatea de reproducere. La final, acești pui au devenit suficient de puternici pentru a fi eliberați în habitatul lor natural.”
2. Un mesaj de speranță – șase state europene investesc o sumă impresionantă pentru a proteja biodiversitatea
Șase țări europene au promis alocarea unor sume considerabile pentru cel mai important fond de biodiversitate din lume: circa 200 de milioane de euro.
Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia și Regatul Unit au făcut acest anunț în cadrul summitului ONU privind biodiversitatea (COP16), care are loc în prezent în Columbia. Fondul pentru Cadrul Global de Biodiversitate (GBFF) a fost unul dintre rezultatele-cheie ale Acordului Kunming-Montreal, încheiat la COP15 în 2022.
Regatul Unit, Germania, Spania și Luxemburg au contribuit anterior la GBFF după lansarea sa de anul trecut. Țările europene constituie acum opt dintre cei 12 donatori ai fondului, care include, de asemenea, Canada, Japonia, Noua Zeelandă.
„Este vorba despre bani și datorie morală. Un mesaj de speranță și solidaritate globală”, a declarat Astrid Schomaker, Secretarul Executiv al Convenției pentru Diversitatea Biologică, la conferința din Cali.
Unele organisme de protecție a mediului consideră că demersul reprezintă este un „început acceptabil”, dar ar trebui ca multe alte națiuni trebuie să se implice financiar pentru a proteja natura.
2.1 Cum ajută finanțarea la protejarea biodiversității?
GBFF transferă resurse către țările și comunitățile care lucrează pentru a conserva, restaura și asigura sănătatea pe termen lung a speciilor sălbatice și a ecosistemelor. Găzduit de Facilitarea Globală pentru Mediu, fondul adună contribuții din toate sursele, inclusiv publice, private și filantropice.
În iunie 2024, GBFF a aprobat primele proiecte ale fondului în Brazilia, Fiji, Gabon și Mexic. De exemplu, proiectul din Mexic va consolida ariile protejate naționale, sprijinind obiectivul GBFF „30×30” de a proteja 30% din planetă până în 2030.
În total, 24 de țări în curs de dezvoltare beneficiază în prezent de sprijin din partea fondului, iar alte 18 granturi pentru pregătirea proiectelor au fost aprobate în această vară. Fondul își propune ca 20% din finanțările sale să fie gestionate de popoarele indigene și comunitățile locale, despre care cercetările arată constant că sunt cei mai buni gardieni ai naturii.
2.2 Care sunt țările europene care au contribuit cel mai mult la fondul pentru biodiversitate?
De la cele mai mari la cele mai mici contribuții, iată ce au promis până acum țările europene pentru Fondul pentru Cadrul Global de Biodiversitate.
- Germania va contribui cu 50 de milioane de euro la GBFF în 2024. Adăugând contribuția de 40 de milioane din 2023, oferta totală a țării este de 90 de milioane de euro.
- Regatul Unit contribuie cu 45 de milioane de lire sterline (aproximativ 54 de milioane de euro) la GBFF, pe lângă contribuția de 10 milioane de lire sterline din 2023, adică aproximativ 66 de milioane de euro în total.
- Danemarca contribuie cu 100 de milioane de coroane daneze (aproximativ 13,4 milioane de euro) anul acesta.
- Norvegia va contribui cu 150 de milioane de coroane norvegiene (aproximativ 12,7 milioane de euro), sub rezerva aprobării parlamentare.
- Spania a promis 10 milioane de euro pentru GBFF mai devreme în acest an.
- Luxemburg a promis, de asemenea, 7 milioane de euro pentru fond, la Adunarea ONU pentru Mediu din februarie.
- Franța a anunțat că va contribui cu 5 milioane de euro în 2024.
- Austria contribuie cu 3 milioane de euro la GBFF, sub rezerva aprobării finale interne.
- Promisiuni suplimentare din partea Canadei, Japoniei, Noii Zeelande și Québec au adăugat 163 de milioane de dolari (196 de milioane de euro) la fond în această săptămână.
„În mai puțin de un an, GBFF a trecut de la lansare la o funcționare deplină, cu proiecte deja revizuite, aprobate și finanțate, plus multe altele în pregătire. Numărul tot mai mare de guverne care contribuie la GBFF este un semn al impulsului său”, declară Carlos Manuel Rodríguez, CEO al Facilității Globale pentru Mediu (GEF), citat de Euronews.
Germania a îndemnat alte țări să contribuie la fond GBFF își demonstrează deja capacitatea de a aduce beneficii atât naturii, cât și oamenilor, spune Jochen Flasbarth, Secretarul de Stat al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania.
„Cu toate acestea, finanțarea suplimentară din surse publice și private este esențială pentru a menține dezvoltarea promițătoare a GBFF. De aceea, Germania alocă resurse suplimentare și îndeamnă alte țări să se alăture acestui efort”, a adaugat acesta.
Organizațiile de mediu susțin că este nevoie de mult mai mult sprijin pentru a salva ecosistemele și speciile amenințate. Promisiunea de 163 de milioane de dolari din această săptămână este un „început acceptabil, dar aceasta este suma minimă de care avem nevoie de la aceste țări, și anual. Este nevoie de un angajament mult mai mare, din partea multor alte națiuni. Supraviețuirea naturii depinde de finanțare, iar fără aceasta, costurile vor depăși cu mult banii – vor afecta fiecare parte a vieților noastre. Timpul promisiunilor goale a trecut”, spune Kristian Teleki, CEO al Fauna & Flora.
3. Insulele Azore, în fruntea conservării marine: UE avansează spre obiectivul „30×30” cu o rețea extinsă de arii protejate
Recent, Portugalia a creat cea mai mare rețea de Arii Marine Protejate (AMP) din Europa în apele arhipelagului Azore, contribuind semnificativ la atingerea obiectivului global „30×30”, care vizează protejarea a 30% din oceane și terenuri până în 2030. În urma acestui proiect, 15% din apele arhipelagului au fost declarate complet protejate, iar alte 15% sunt considerate foarte protejate, acoperind un total de 287.000 kilometri pătrați. Această inițiativă, salutată de José Manuel Bolieiro, președintele guvernului regional din Azore, este un exemplu de leadership în conservarea oceanului, sperând să inspire alte regiuni să adopte măsuri similare.
Decizia de extindere a ariilor protejate vine într-un moment important, în contextul conferinței COP16 pe tema biodiversității, unde liderii globali se reunesc pentru a discuta soluții pentru protecția mediului. În prezent, doar 8% din oceanele lumii sunt protejate într-o anumită măsură, iar mai puțin de 3% beneficiază de protecție completă sau ridicată, ceea ce face ca atingerea obiectivului 30×30 să fie o provocare.
Ariile Marine Protejate (AMP) sunt zone din ocean, estuare sau lacuri protejate prin lege pentru a conserva natura și a sprijini economia locală. În funcție de nivelul de protecție, activitățile dăunătoare precum pescuitul sau exploatarea resurselor minerale sunt fie restricționate, fie interzise complet. În zonele „foarte protejate”, doar activitățile neinvazive, precum înotul și caiacul, sunt permise. AMP-urile aduc beneficii importante ecosistemelor subacvatice, contribuind la refacerea stocurilor de pește și la protejarea serviciilor ecosistemice, cum ar fi sechestrarea carbonului.
Eficiența AMP-urilor depinde însă de aplicarea strictă a regulilor. În lipsa unor intervenții suplimentare, cum ar fi despăgubirile pentru flotele de pescuit afectate, activitățile dăunătoare riscă să fie doar mutate în alte zone. În plus, unele practici distructive, precum trawling-ul de fund, încă sunt permise în anumite AMP-uri, deși ele pot distruge habitatele marine și pot elibera carbonul stocat sub fundul oceanului. În acest context, Grecia a devenit prima țară din Europa care a interzis această practică în toate AMP-urile sale, anunță Euronews.
Pentru realizarea rețelei de AMP-uri din Azore, au fost desfășurate expediții științifice pentru a identifica zonele prioritare pentru protecție. Experții au colaborat cu oficialii guvernamentali, reprezentanți ai industriei și comunități locale pentru a crea un sistem de protecție eficient și adaptat la nevoile fiecărei părți implicate. S-au folosit tehnologii avansate, cum ar fi camere subacvatice, pentru a evalua biodiversitatea și impactul activităților umane în diverse zone. Aceste cercetări au confirmat faptul că ecosistemele marine din Azore sunt printre cele mai diverse și dinamice din Atlanticul de Nord, susținând specii unice care au o valoare conservatorie ridicată.
Protejarea mediului marin din Azore nu doar că sprijină valorile ecologice, economice și culturale ale comunităților locale, dar contribuie și la îmbunătățirea biodiversității globale, stabilității climatice și sănătății oceanice.
O extindere a AMP-urilor de acest tip ar putea ajuta Europa și restul lumii să atingă obiectivul 30×30. Conform cercetărilor, pentru a reuși acest lucru, este nevoie de aproximativ 190.000 de AMP-uri mici în zonele de coastă și 300 de AMP-uri mari în zonele marine îndepărtate până în 2030. Enric Sala, fondatorul programului Pristine Seas, subliniază că este important să protejăm nu doar 30% din teritorii, ci acele zone care pot aduce cele mai mari beneficii în termeni de biodiversitate, stabilitate climatică și siguranță alimentară. Astfel, inițiativa din Azore reprezintă un pas semnificativ în direcția corectă, fiind un exemplu de urmat pentru regiunile din întreaga lume.
Foto: Freepik
