Poluarea – efectele nefaste ale acesteia asupra mediului înconjurător

În ultimele decade, poluarea a devenit o problematică globală care a ajuns să afecteze atât natura, cât și calitatea de viață a oamenilor. Astfel, e important să înțelegi efectele nefaste pe care fenomenul poluării le-a adus asupra întregii umanități și, în special, asupra mediului. Deși este vorba de o reacție circulară (omul poluează, iar poluarea afectează omul, suprimându-i posibilitățile de evoluție), s-au luat relativ puține măsuri pentru a combate acest fenomen.

În continuare, industria poluează natura, iar reglementările și legislația de mediu sunt din ce în ce mai greu de înțeles. Pentru respectarea lor, orice firmă ar trebui să apeleze la un consultant de mediu, dat fiind faptul că protejarea mediului și combaterea poluării de orice tip sunt esențiale pentru economie și etica firmei. 

1. Poluarea – generalități

Indiferent de activitățile pe care le întreprinde, omul poate cauza rău naturii prin deversarea de substanțe toxice în ape, contaminarea solului și eliminarea gazelor poluante în atmosferă. Periclitând natura, omul se periclitează pe sine. Deși este un fenomen inevitabil în multe privințe, poluarea ar putea fi ținută sub control, ba chiar, la un moment dat în viitor, redusă. Oricât de idealist ar suna, poate chiar mult prea ambițios pentru momentul prezent, poluarea zero este un țel la care ar trebui să aspirăm ca umanitate în întregime, spre bunul mers al lucrurilor. 

Bineînțeles, în practică, totul este mai complicat. Actualmente, nu beneficiem de tehnica și știința necesare pentru transformarea acestui vis în realitate. Cu toate acestea, conlucrând, există posibilitatea să ajungem, eventual, la relația om-mediu cea mai apropiată de perfecțiune. Fiecare gest, oricât de mic, contează, având un ecou profund pentru imaginea de ansamblu care se încearcă a fi conturată.

2. Poluarea aerului – care sunt principalele surse

În ceea ce privește poluarea aerului, vina nu mai poate fi dată doar pe industrie, deoarece și mijloacele de transport personale au un aport important de gaze toxice în atmosferă. Prin urmare, otrăvirea aerului de către om poate fi redusă atât timp cât sunt respectate legile de mediu aflate în vigoare.

Aerul atmosferic este compus în principal din azot (78%), oxigen (21%), iar restul de 1% reprezintă un mix de alte elemente chimice. Cu toate că procentul mare de azot din atmosferă are o calitate benefică, datorită caracterului său inert, ce previne exploziile și incendiile spontane, în anumite condiții, acesta poate reprezenta și o sursă de poluare. În motoarele autoturismelor, din cauza presiunii și a temperaturii foarte ridicate, este favorizată reacția dintre oxigen și nitrogen, care, în mod normal, adică în condiții standard de temperatură și presiune, nu are loc. În urma acestei reacții, vor rezulta diferiți oxizi ai azotului, ce reprezintă o sursă considerabilă de poluare a aerului. Odată eliberați în atmosferă, aceștia vor reacționa cu dioxidul de sulf, transformându-l în trioxid de sulf, care, în combinație cu apa rezultată în principal din averse, va da naștere fenomenului cunoscut sub numele de ploaie acidă.

2.1. Poluarea aerului – cauze și efecte nocive

Datorită cantității reduse de aer și, implicit, de oxigen din motoarele mașinilor, apar alte două clase de compuși cu proprietăți poluante: hidrocarburi din arderea incompletă a carburantului (cu efect carcinogen) și monoxid de carbon rezultat din oxidarea incompletă a combustibilului. Cel din urmă este un gaz toxic, ce se leagă de hemoglobina din eritrocitele din sânge și, astfel, împiedică legarea moleculelor de oxigen. Prin urmare, o cantitate scăzută de oxigen va fi transportată spre țesuturi, victimele acestei intoxicații resimțind amețeală, ba chiar pierzându-și cunoștința la expuneri mai îndelungate. Dacă persoana nu este îndepărtată cât mai repede din atmosfera respectivă, moartea va surveni inevitabil.

2.2. Poluarea aerului – o soluție aparentă

Pentru a contracara efectele nocive ale compușilor precizați mai sus, autovehiculele sunt în prezent echipate cu anumiți catalizatori ce au rolul de a neutraliza gazele toxice. Astfel, sunt stimulate următoarele transformări: arderea completă a tuturor resturilor de hidrocarburi cu formare de apă, plus dioxid de carbon și transferarea oxigenului de pe compușii cu azot pe cei cu carbon, adică reducerea oxizilor nitrogenului și oxidarea monoxidului de carbon cu formare de azot molecular și dioxid de carbon.

Deși gazele toxice inițial menționate sunt substanțial reduse ca urmare a metodelor de purificare a compușilor eliminați prin țevile de eșapament, va avea loc o creștere a dioxidului de carbon din atmosferă. Cu toate că acesta nu este considerat o substanță toxică, dioxidul de carbon poate fi dăunător mediului în cantități crescute. Cum?

În special noaptea, atunci când temperatura scade, planeta noastră elimină radiații infraroșii. Acestea sunt captate de dioxidul de carbon din atmosferă, fapt ce împiedică fluctuații masive ale temperaturii, fiind deci o caracteristică esențială unui habitat potrivit pentru găzduirea ființelor. Marea problemă apare atunci când cantitatea de dioxid de carbon ajunge să fie în exces, provocând un efect de seră și cauzând, implicit, o creștere drastică a temperaturii, prin captarea mai multor radiații infraroșii, deci reținând mai multă căldură. Prin detectarea acestor radiații folosind tehnici de spectroscopie, oamenii de știință pot analiza cu precizie locurile de pe Terra unde există poluare în exces și, astfel, se pot înăspri măsurile de control în acele zone, cu scopul de a aduce emisiile de dioxid de carbon la valoarea admisă de prevederile legale.

3. Despre poluare în agricultură

Industria este principala cauză a poluării. De aceea, când te gândești la poluare, ar trebui să-ți imaginezi toate sursele de poluare existente în viața ta. Astfel, dacă ești agricultor sau, pur și simplu, administrezi o firmă care se ocupă cu prelucrarea solului, atunci ar trebui să știi prea bine cât de multe substanțe, mai mult sau mai puțin toxice, sunt necesare pentru întreținerea unui sol fertil. An după an, pământul cultivat înmagazinează astfel de compuși chimici, care, într-un final, ajung să dăuneze nu numai solului, ci și plantelor.

 3.1. Poluarea solului

Poluarea solului este principala urmare a unei agriculturi care nu are un caracter sustenabil (mai multe despre agricultura sustenabilă poți vedea aici). Plantele absorb azotul din sol, dar, cum acestea sunt ulterior recoltate și nu mor fiziologic, pământul va fi, practic, privat de un procent din acest element chimic, iar următoarea plantație va beneficia de o cantitate mai mică de nitrogen. Sărurile de amoniu sunt o clasă importantă de fertilizatori care au rolul de a suplimenta rezervele de azot. Astfel, anual se ajunge la o fabricare de milioane de tone de fertilizatori agricoli, 85% din amoniacul produs la nivel global fiind folosit în acest scop.

3.2. Poluarea apei

Utilizarea în exces a acestor substanțe este, în mod evident, cât se poate de distructivă asupra mediului înconjurător, contribuind și la poluarea apei. Toate aceste îngrășăminte despre care s-a tot discutat au proprietăți hidrofile, acestea dizolvându-se în apă și apoi fiind absorbite de către plante. Tocmai această trăsătură s-a dovedit a da putere poluantă îngrășămintelor chimice.

Nitrații pot fi curățați din sol în timpul averselor și transportați spre fluvii, râuri sau lacuri, unde exercită aceeași acțiune ca în agricultură – favorizează dezvoltarea plantelor, fenomen cunoscut sub numele de eutrofizare. Suprafețele acestor ape vor fi acoperite de alge, fapt ce va împiedica trecerea liberă a luminii, cauzând, implicit, moartea prin asfixiere a peștilor și a celorlaltor vietăți ce-și duc traiul în astfel de ecosisteme, rezultând în dezechilibre catastrofice. Aici se adaugă și poluarea apei cu ambalaje din plastic sau deversarea apelor pline cu substanțe chimice folosite în diverse industrii, fenomen care a devenit din ce în ce mai comun la nivel global.

Infestarea apelor cu nitrați reprezintă, de asemenea, o problemă pentru consumul uman. Unele dintre maladiile aferente sunt reprezentate de cancer de tub digestiv, în special cel gastric, ori sindromul „blue baby”, ce se traduce prin suferința fătului de o deficiență de oxigen în sânge.

3.3. Soluții împotriva poluării

Soluția tuturor acestor probleme este una relativ simplă: folosirea cumpătată a îngrășămintelor, după o schemă atent gândită și aprobată de specialiști în domeniu. Deși pare atât de ușor, acest lucru este uneori greu de realizat, în principal din cauza legislației stufoase și a actelor de reglementare ce sunt în permanentă schimbare. Recomandarea, dacă vrei să eviți o astfel de situație inconfortabilă, este să apelezi la [dt_highlight color=”” text_color=”” bg_color=””]personal autorizat în domeniu[/dt_highlight].

4. Poluarea – ce este ploaia acidă

Din punct de vedere chimic, ploaia acidă rezultă din reacția dioxidului de sulf în atmosferă, care, oxidat de oxidul de nitrogen, se transformă în trioxidul de sulf. Acest compus chimic reacționează cu apa și formează acid sulfuric, acid care dăunează atât de mult planetei. 

Dioxidul de sulf este format prin arderea de combustibili fosili, în special a cărbunelui. Există și cantități uriașe de dioxid de sulf eliminate natural prin activitatea vulcanică. 

Ploaia acidă are efect distructiv asupra solului, plantelor, în special asupra copacilor, asupra râurilor și lacurilor (incluzând peștii și celelalte animale care există în acele habitate), clădirilor, statuilor și structurilor metalice. 

Ploaia acidă spală nutrienții din sol, lăsând pământul infertil pentru cultivarea plantelor. De asemenea, ploaia acidă afectează stratul de suprafață al frunzelor plantelor, distrugându-le posibilitatea de a face fotosinteză. Arborii care cresc la altitudini mari sunt cei mai în pericol din cauza ploilor acide, aceștia luând contact primii cu soluția de acid sulfuric împrăștiată de nori.  

5. Despre poluarea mediului – metode de bună practică pentru a o combate

Pentru o bună relație cu mediul înconjurător, este necesar să înțelegi importanța protejării naturii și să te informezi în legătură cu metodele de bună practică pentru a combate poluarea. Aici intervine un consultant de mediu, care te poate ajuta cu diverse studii de mediu efectuate și auditul de mediu, elemente esențiale atât pentru conformarea cu legislația în vigoare, cât și pentru diminuarea gradului de poluare al afacerii tale.

Desigur, există ghiduri pentru combaterea poluării în diversele industrii și poți, de asemenea, să te interesezi legat de cum să îți protejezi angajații de poluare, spre exemplu prin filtrarea apei folosite la birou. Oricât de multe informații de acest gen ai acumula, esențial este să le pui în perspectivă cu pericolul adevărat pe care poluarea îl constituie atât pentru viața ta, cât și pentru economie, pentru flora și fauna terestră. În cele din urmă, vei realiza că nimic nu este mai important decât să conservi ceea ce natura îți oferă.

În concluzie, poluarea reprezintă o problemă de actualitate, extrem de gravă și, din păcate, dificil de combătut. Însă, există speranța că, prin efortul personal adus de către toți oamenii, organizațiile non-guvernamentale, afacerile mici și mari și reglementările impuse de guverne, se va reuși, într-un viitor frumos, reducerea semnificativă a poluării.  

Sursa foto: Pixabay.com, Shutterstock.com