Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice
Cel mai important eveniment de mediu al lunii noiembrie a fost a 27-a ediție a Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), găzduită de orașul egiptean Sharm El-Sheikh. Printre subiectele discutate și măsurile luate se numără o serie de pași care vizează protejarea spațiilor împădurite, a recifelor de corali din Egipt și lansarea unor sisteme de avertizare împotriva dezastrelor, informează agenția de presă Euronews.
- COP27: Peste 25 de state își unesc eforturile de menținere a angajamentului de la Glasgow, privind stoparea defrișărilor
Peste 25 de state participante la COP27 au format un grup care urmărește supravegherea reciprocă a membrilor, sub angajamentul de a pune capăt defrișărilor, până în 2030. Demersul comun implică finanțare suplimentară. Grupul format în cadrul COP27 – care include Japonia, Pakistanul și Marea Britanie – deține aproximativ 35% din pădurile lumii.
- COP27: Noul sistem de avertizare timpurie al ONU ar putea salva sume enorme de bani și nenumărate vieți omenești
ONU va canaliza suma de 3,1 miliarde de euro către construirea unor sisteme de avertizare timpurie împotriva dezastrelor climatice. Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că „Planul de acțiune” va furniza, în termen de cinci ani, sisteme de avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice din ce în ce mai violente și periculoase pentru întreaga planetă.
Sistemele vor fi puse în practică pentru toată populația planetei. Inițiativa ar putea proteja eventualele victime și evita distrugerile în masă, în special în regiunile în curs de dezvoltare. În caz de dezastre, țările cu acoperire limitată a sistemului de avertizare timpurie pot înregistra o mortalitate de opt ori mai mare decât cele cu acoperire ridicată.
- COP27 oferă 15 milioane de euro pentru a proteja recifele de corali din Egipt
Recifele de corali din Marea Roșie, în apropierea orașului Sharm El Sheikh, atrag de multă vreme turiștii în regiune și dețin o biodiversitate unică în lume. Ele găzduiesc peste o mie de specii diferite de pești și aproximativ 350 de specii de corali. Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a anunțat că rezervă suma de 15 milioane de dolari (14,9 milioane de euro) către Fondul Global pentru Recifele de Corali, cu scopul de a le proteja.
Ouăle de găină – metodă inedită de filtrare a microplasticelor și sării din apă
Studiile recente arată că banalul ou de găină – aliment de bază la micul dejun în întreaga lume – s-ar putea dovedi un aliat de temut în lupta împotriva poluării cu plastic, conform unor studii recente din cadrul Universității Princeton.
Potrivit acestor cercetări revoluționare, albușul liofilizat și supraîncălzit formează o structură similară unui filtru care poate elimina sarea și microplasticelele din apa de mare, cu o eficiență de 98 la sută și, respectiv, 99 la sută, declară Sehmus Ozden, autor principal al studiului publicat în Materials Today.
Chiar dacă descoperirea pare una extraordinară și la îndemână, în egală măsură, problema poluării cu plastic nu va putea fi rezolvată doar cu ajutorul ouălor, întrucât cantitatea de plastic este enormă și greu de cunatificat – oamenii au produs peste 8,3 miliarde de tone de plastic din anii 1950, până în prezent, și continuă să o facă, în ciuda avertizărilor constante din partea experiților de mediu.
Totuși, dacă grupul de cercetare va rafina procesul de fabricație, ar putea ajuta la purificarea apei la scară mai mare. În timp ce ouăle cumpărate din magazin ar putea reprezenta o parte din soluție, întrucât cercetătorii caută, în continuare, să producă proteine sintetice cu aceleași calități de filtrare.
UE va implementa reguli mai stricte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Negociatorii Uniunii Europene au încheiat un acord de reducere a emisiilor pentru sectoare precum transportul rutier, agricultura, clădirile și deșeurile – domenii răspunzătoare pentru aproximativ 60 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune, în mod colectiv. Aceste obiective obligatorii au suferit anumite modificări, astfel încât au devenit mai stricte și urmăresc reducerea drastică a emisiilor de GES, pentru fiecare stat implicat.
Toate precipitațiile conțin substanțe chimice letale care nu se pot elimina niciodată din mediu. Totuși, speranța vine de la un alt tip de deșeu
O nouă tehnologie dezvoltată în Australia poate extrage substanțe chimice dăunătoare din apa de ploaie, rezolvând una dintre cele mai insidioase amenințări la adresa sănătății umane. Tehnica funcționează prin valorificarea razelor solare și a proceselor chimice și separă substanțele din apă, cum ar fi chimicalele periculoase, despre care se știa că nu pot fi neutralizate și eliminate, după care le îndepărtează.
Instalația de înaltă tehnologie, în valoare de 13 milioane de euro, situată în cadrul unui depozit de gunoi din Darwin, nordul Australiei, poate filtra substanțele toxice care se amestecă cu apa de ploaie și se scurg în pământ.
Dar ce sunt aceste substanțe toxice considerate „eterne”?
Conform ECHA (Agenția Europeană pentru Produse Chimice), „substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) reprezintă o familie extinsă de mii de substanțe chimice sintetice, utilizate pe scară largă în întreaga societate și care se găsesc și în mediu.
Toate conțin legături carbon-fluor, una dintre cele mai puternice din chimia organică. Aceasta înseamnă că rezistă la degradare atât în timpul utilizării, cât și în mediu. De asemenea, majoritatea PFAS sunt transportate cu ușurință în mediu pe distanțe lungi, departe de sursa eliberării lor.
S-a observat frecvent că PFAS contaminează apele subterane, apele de suprafață și solul. Curățarea amplasamentelor poluate este dificilă din punct de vedere tehnic și costisitoare. Dacă vor continua să fie eliberate, acestea se vor acumula în mediu, în apa potabilă și în hrană.”
Substanțele în cauză sunt folosite într-o gamă largă de produse, cum ar fi tigăi antiadere, ambalaje pentru alimente, spume pentru stingerea incendiilor și articole de igienizare a toaletelor.
Majoritatea metodelor actuale de eliminare a PFAS folosesc temperaturi extrem de ridicate, substanțe chimice speciale sau lumină ultravioletă. Unele metode generează substanțe dăunătoare secundare care necesită pași suplimentari pentru eliminare, însă cercetătorii au făcut pași în direcția corectă pentru eliminarea acestor substanțe chimice din mediu.
Un studiu recent de la Universitatea din California Los Angles a găsit o metodă simplă de distrugere a unor tipuri de substanțe chimice pentru totdeauna.
Cum functioneazã?
„Stația de epurare de aici este prima soluție de tratare PFAS din Australia și implică levigatul”, declară Jim Hunter, directorul executiv al Water and Carbon Group.
Folosind apă încălzită la o temperatură relativ scăzută și levigat – substanțe banale și necostisitoare -, autorii susțin că au creat o reacție chimică ce „a degradat treptat moleculele”, până când acestea au dispărut. În plus, nu au existat produse secundare dăunătoare, iar procesul necomplicat înseamnă că nu există limită pentru cantitatea de apă care poate fi procesată simultan.
Dezvoltatorii acestei tehnici spun că, în cele din urmă, ar putea ușura în viitor eliminarea pentru totdeauna a substanțelor chimice din apa potabilă.
Această reacție se aplică doar pentru un număr aproximativ de categorii de PFAS (circa o duzină), dar este un pas considerabil în direcția bună. Autorii studiului spun că succesul metodei lor i-ar putea ajuta să descopere puncte slabe în alte tipuri de PFAS.
Pe măsură ce continuă cercetările, aceștia speră că rezultatele lor încurajatoare vor duce la cercetări suplimentare cu privire la mai multe modalități de a scăpa de substanțele chimice aproape indestructibile.
Sursă foto: Pexels.com
