Povești pozitive de mediu în luna august 2022
Luna august a fost marcată de o serie de evenimente cu ecouri pe scară largă în ceea ce privește protecția mediului. Printre acestea, avem noutăți privind invenții de ultimă oră, care ar putea contribui la dezvoltarea economiei circulare, dar și despre prezervarea unor vietăți aflate, până nu demult, pe lista neagră a speciilor dispărute, printre altele.
Așadar, continuăm serialul veștilor bune din domeniul ecologiei, pentru a demonstra că există, nu doar speranță, ci chiar rezultate palpabile, pe termen lung.
1. Marea Barieră de Corali din Australia: recuperare fără precedent a recifului, în ultimele trei decenii
Două treimi din suprafața Marii Bariere de Corali din Australia prezintă cel mai mare procentaj de regenerare din ultimii 36 de ani.
Reciful rămâne, în continuare, vulnerabil la albirea în masă – fenomen din ce în ce mai frecvent, conform unui raport oficial de monitorizare pe termen lung. Recuperarea are loc în porțiunile centrale și nordice ale recifului inclus în patrimoniul mondial UNESCO.
În schimb, în regiunea de sud, a existat o reducere semnificativă a întinderii de corali din cauza suprapopulării cu o specie invazivă de stea de mare, a declarat Institutul Australian de Științe Marine (AIMS), în raportul său anual.
1.1 Mai este Marea Barieră de Corali în pericol?
„Ceea ce putem observa este că Marea Barieră de Corali este încă un sistem rezistent. Își menține această capacitate de a se regenera după perturbări, dar lucrul îngrijorător este că frecvența acestor evenimente perturbatoare a crescut, în special fenomenul de albire în masă a coralilor”, a declarat pentru Reuters liderul programului de monitorizare AIMS, Mike Emslie.
Programul de Monitorizare evaluează starea de sănătate a ecosistemului pe baza cercetării pe termen lung a recifului. În regiunea de nord, suprafața recifului a crescut cu 36% în anul 2022, de la un minim de 13%, în 2017. În regiunea centrală, suprafața de corali a crescut cu 33%, de la un minim de 12%, în 2019. Acestea sunt cele mai mari niveluri înregistrate pentru ambele regiuni din anul 1985, când institutul a început monitorizarea recifului.
Coralii sunt încă foarte vulnerabili la fenomeul albirii. Cu toate acestea, în regiunea de sud, care are, în general, o suprafață de corali tari mai mare decât celelalte două regiuni, aceasta a scăzut cu 34% în 2022, de la 38%, în anul precedent.
Recuperarea vine după a patra „albire în masă”, în șapte ani, și prima, în timpul fenomenului La Niña, care aduce, de obicei, temperaturi mai scăzute. Deși este extinsă, afectarea din 2020 și 2022 nu a fost la fel de dăunătoare ca cea din 2016 și 2017.
Din păcate, creșterea suprafeței a fost determinată de coralii Acropora, despre care AIMS a spus că sunt deosebit de vulnerabili la daunele valurilor, stresului termic și invaziei stelelor de mare din specia „Coroana de spini”.
În ciuda nenumăratelor amenințări, puterea de renaștere a Naturii este impresionantă!
2. O nouă estetică pentru arhitectura eco: panourile solare colorate
Pentru unii arhitecți, apariția panourilor solare monocrome standard este un obstacol în integrarea acestora în proiecte.
Recent, cercetătorii de la American Chemical Society au creat panouri solare într-o gamă mult mai largă de culori, acestea fiind la fel de eficiente ca și cele tradiționale, în privința producerii de energie.
Pe măsură ce panourile solare devin o sursă din ce în ce mai populară de energie și căldură, ele nu mai sunt rezervate doar montării pe acoperișuri.
Amplasarea panourilor solare pe fațade sau alte laturi vizibile ale clădirilor a devenit o necesitate, în special în zonele urbane, unde spațiul este limitat.
Cu toate acestea, schema standard de culori folosite permite designerilor mai puține opțiuni pentru a face clădirile atractive. Unii arhitecți au descris panourile solare ca fiind realmente inestetice, susținând că aspectul lor reprezintă un obstacol la integrarea lor în proiecte.
Apar adesea probleme la tranzacții imobiliare, atunci când aspectul este un factor esențial de decizie.
Experții de la American Chemical Society au creat panouri solare într-o gamă mai largă de culori. Acestea produc energie la fel de eficient ca și cele tradiționale.
2.1 De ce panourile solare sunt de obicei de culoare închisă?
Panourile solare au o nuanță aparte pentru a reflecta o anumită lungime de undă a luminii înapoi, în loc să o absoarbă. Așadar, pentru ca panourile solare să absoarbă cât mai multă lumină, este nevoie să fie de un negru intens.
Alte încercări de a da panourilor culori mai vibrante au avut ca rezultat producerea unei cantități mai reduse de energie, au implicat costuri mai mari sau aveau o irizație nedorită.
Totuși, cum au reușit inginerii să creeze acest tip de panouri ?
Echipa a pulverizat pe suprafața panourilor un strat subțire de sticlă fotonică. El conține sfere microscopice de sulfură de zinc ce permit trecerea luminii aproape integral.
Cu toate acestea, o parte din catitatea de lumină este reflectată înapoi, în funcție de dimensiunea acestor sfere.
Folosind noua descoperire, cercetătorii au făcut ca panourile solare să capete nuanțe de albastru, verde și violet. În ciuda acoperirii, eficiența lor a scăzut, de la 22,6 procente, la doar 21,5 procente.
Noile panouri acoperite cu sticlă fotonică și-au păstrat culoarea și au funcționat optim și la testele de durabilitate. Echipa din spatele cercetării spune că tehnologia poate fi, de asemenea, extinsă cu ușurință la scară largă.
Acum se cercetează o modalitate de a obține o gamă mai strălucitoare și mai vastă de culori.
3. Insulele Galapagos, repopulate cu o specie de iguană dispărută acum două secole
O specie de iguană despre care s-a crezut că a dispărut în urmă cu două secole a fost, din nou, observată pe Insulele Galapagos, pentru prima dată în aproape 200 de ani.
Iguana terestră din Arhipelagul Galapagos a fost văzută ultima dată pe Insula Santiago în urmă cu mai bine de 187 de ani. Ecologiștii au stabilit că reptilele au dispărut, la nivel local, acum aproape două secole, însă, în urmă cu trei ani, insula a fost repopulată cu mii de exemplare din diferite specii, printre care și iguana terestră. Acestea au dispărut la începutul secolului al XX-lea, populațiile locale fiind decimate de porci și câini sălbatici.
Noile imagini surprinse fac dovada că șopârla se reproduce din nou în mediul natural, ceea ce este o veste foarte bună pentru revitalizarea speciei.
4. Pesticidele dăunătoare, înlocuite de furnici, într-un viitor apropiat
Pesticidele bulversează comportamentul albinelor, făcând ravagii în sistemul lor nervos central.
Substanțele chimice afectează capacitatea polenizatorilor de a zbura în linie dreaptă – ceea ce le împiedică să-și mai procure hrana. Supraviețuirea lor ar putea fi în pericol, potrivit autoarei principale a unui studiu recent, Dr. Rachel H Parkinson, citată de EuroNews.
În încercarea de a rezolva problema, multe dintre substanțele chimice dăunătoare ar putea fi înlocuite cu furnici.
La nivel mondial, fermierii folosesc peste 2,5 miliarde de kilograme de pesticide în fiecare an.
Oamenii de știință din agricultură au dezvoltat peste 1.000 de compuși chimici care protejează culturile prin uciderea insectelor dăunătoare, fungilor și plantelor invazive; dar pesticidele pot fi extrem de dăunătoare speciilor de insecte – în special albinelor.
Albinele reprezintă o parte vitală a ecosistemului. Fără ele, multe alte specii ar dispărea. În Europa, albinele polenizează 80% din speciile de flori sălbatice.
Ele sunt, de asemenea, esențiale pentru agricultură, aproximativ o treime din producția globală de alimente depinzând de acești polenizatori.
Cercetătorii din domeniul agriculturii s-au gândit la o nouă strategie sustenabilă, prin care să înlocuiască substanțele pesticide cu… furnici.
4.1 Cum ar putea, totuși, furnicile să înlocuiască pesticidele?
Un nou studiu internațional – publicat recent în Journal Proceedings of Royal Society B – a constatat că multe specii de furnici au o eficacitate similară sau mai mare decât pesticidele, la costuri mai mici.
Furnicile protejează culturile de anumiți dăunători, cum ar fi omizile și gândacii. Tunelurile lor asemănătoare labirintului aerează, de asemenea, solul, ajutând plantele să absoarbă oxigen. Cercetătorii au analizat 26 de specii de furnici și au descoperit că animalele ar putea fi un „instrument promițător” în lupta împotriva altor dăunători. Dar nu este o idee nouă, spun autorii studiului.
„Cultivatorii de citrice din China au fost pionierii în controlul biologic folosind furnici cu secole în urmă”, scriu ei. Cu toate acestea, furnicile pot provoca, de asemenea, daune culturilor, deoarece protejează alți dăunători, precum afidele și muștele albe – creaturi minuscule care produc miere, pe care furnicile adoră să o mănânce.
Totuși, neajunsurile pot fi compensate prin practici de management ecologice, cum ar fi însămânțarea unor surse alternative de zahăr pe care furnicile să le consume.
5. Nu este sci-fi, este chiar o baterie din hârtie, alimentată cu apă
Această baterie de hârtie, cu un comutator activat pe bază de apă, ar putea reduce efectele negative pe care electronicele de unică folosință le au asupra mediului.
Cercetătorii au dezvoltat o baterie confecționată din hârtie, având un întrerupător ce funcționează pe bază de apă. Aceasta ar putea fi folosită pentru a alimenta electronicele de unică folosință.
Echipa de la Laboratoarele Federale Elvețiene pentru Știința și Tehnologia Materialelor (EMPA) a testat bateria de hârtie, atașând două astfel de baterii la afișajul digital al unui ceas cu alarmă, citează Euronews.green.
După ce a fost activată de doar două picături de apă, bateria a început să funcționeze în 20 de secunde și a continuat să alimenteze în mod constant afișajul, timp de o oră, până la uscare. Sursa de alimentare din hârtie a atins o tensiune maximă stabilă de 1,2 volți în comparație cu 1,5 volți generați de o baterie AA.
5. 1 La ce ar putea fi folosită bateria de hârtie?
După ce va fi perfecționată și va dobândi o autonomie mai mare, ar putea fi folosită pentru diferite aplicații ce includ senzori de mediu sau chiar dispozitive medicale, spun dezvoltatorii proiectului. Dar chiar și fără ajustări care previn uscarea comutatorului, acesta ar putea fi util pentru detectarea umidității.
Întrucât hârtia și zincul sunt biodegradabile, bateria ar putea contribui la reducerea drastică a efectelor nocive asupra mediului pe care îl au electronicele de unică folosință.
5.2 Cum funcționează bateria de hârtie?
Pentru a crea bateria, echipa de cercetători a folosit inițial o fâșie de hârtie care fusese scufundată în apă sărată și apoi lăsată să se usuce.
Cerneala care conținea particule de grafit a fost imprimată pe o parte a benzii, pe post de bornă pozitivă a bateriei. Pe de altă parte, cerneala cu pulbere de zinc a fost folosită drept bornă negativă.
Ambele fețe ale hârtiei au fost apoi imprimate cu un amestec de fulgi de grafit și negru de fum (cum ar fi funinginea de pe legumele carbonizate) pentru a conecta părțile negative și pozitive.
Când se adaugă apă, sarea se dizolvă și eliberează ioni încărcați. La borna negativă, acești ioni intră în contact cu zincul, determinându-l să oxideze (același proces care provoacă ruginirea metalului), eliberând electroni.
Un dispozitiv electric conectat la bateria de hârtie completează apoi circuitul, ceea ce înseamnă că electronii pot trece de la borna negativă la cea pozitivă prin dispozitiv.
Acest proces generează un curent electric suficient de puternic, încât poate fi utilizat pentru alimentarea unui dispozitiv electronic.
6. Gheparzii sunt reintroduși în India după 70 de ani de la extincție
În India, gheparzii au dispărut de peste jumătate de secol. Cu toate acestea, un proiect ambițios de conservare are ca scop mutarea în India a unui grup de gheparzi din Africa de Sud și Namibia. Acesta marchează prima încercare de a reloca un carnivor mare de pe un continent, pe altul, cu scopul de a-l reintroduce în sălbăticie. În următorii câțiva ani, India speră să repopuleze mai multe dintre parcurile și rezervațiile sale naționale cu gheparzi.
6.1 Cum vor fi transportați gheparzii?
Pisicile mari sunt pregătite pentru lunga călătorie care le va duce din Africa, în noua lor casă din Parcul Național Kuno din India.
Aproximativ 16 gheparzi vor părăsi Africa de Sud și Namibia. Cele două țări găzduiesc peste o treime din populația de ghepard sălbatic din lume.
După un protocol complex de pregătire, care include prelevarea de teste ADN, vaccinare contra rabiei și altor virusuri, microcipare etc., gheparzii vor trece printr-o perioadă de carantină. La transportul animalelor în India, se va folosi un avion de marfă ce va călători pe ruta Johannesburg – Delhi, înainte de a fi duse la destinația lor finală, fie cu transportul terestru, fie cu elicopterul.
6.2 Este călătoria periculoasă pentru gheparzi?
Experții au avertizat că o astfel de călătorie poate reprezenta o provocare pentru aceste feline mari. Gheparzii se pot simți stresați atunci când sunt în preajma oamenilor și închiși în cuști. Pentru ca felinele să fie cât mai în largul lor, acestea vor fi imobilizate cu tranchilizante, în timp ce sunt mutate în cuști, după ce, în prealalbil, li se va administra un sedativ ușor pentru a se asigura că rămân calme în timpul călătoriei.
6.3 Cum vor fi reintroduși gheparzii în sălbăticie?
La sosire, felinele vor intra în carantină timp de o lună, într-o zonă împrejmuită din cadrul parcului național. După aceea, vor avea voie să se plimbe liber în rezervația de 115.000 de hectare. Gheparzii se confruntă însă cu unele riscuri, inclusiv din partea leoparzilor, care le pot ucide puii. Gheparzii s-au confruntat cu amenințări precum leoparzii, leii, hienele și câinii sălbatici în Africa natală, dar în noua lor casă vor întâlni urși și lupi. În ceea ce privește prada, vor vâna căprioare, gazele indiene și antilope cu patru coarne.
6.4 Cum va proteja India noua populație de gheparzi?
Ecologiștii au avertizat că proiectul s-ar putea să nu aibă succes, deoarece habitatele ghepardului din India sunt în scădere. Pierderea habitatului a fost una dintre cauzele majore ale dispariției lor în 1952. Oficialii sunt totuși optimiști și spun că parcul național Kuno poate oferi felinelor mari suficient spațiu și pradă. În următorii cinci, până la șase ani, India speră, de asemenea, să importe încă 50, până la 60 de gheparzi, și să-i reintroducă în alte parcuri și rezervații din întreaga țară. Stocul de animale va fi înnoit constant pentru a se asigura diversitatea genetică.
În sălbăticie, au rămas doar aproximativ 12 gheparzi asiatici care trăiesc în Iran și au un grad de consangvinizare ridicat, ceea ce va duce, inerent, la degenerarea speciei. Deși transferul gheparzilor din Africa va însemna hibridizarea populației native, se speră că aceste animale vor fi salvate de la dispariția completă.
Foto © Pixabay
