Povești pozitive de mediu în august 2023
1. Colibri – micile înaripate care i-au schimbat viața unei septuagenare
O femeie în vârtstă de 73 de ani din Mexico City și-a transformat locuința în clinică de reabilitare dedicată păsărilor colibri, a căror existență este amenințată de mai mulți factori.
Catia Lattouf a îngrijit sute de colibri în ultimul deceniu: de la pui căzuți din cuib, la păsări mature bolnave sau accidentate, iar în prezent, în apartamentul său sunt cazate circa 60 de mici „pacienți” înaripați.
Lattouf a devenit o sursă de referință pentru iubitorii de păsări, amatori și profesioniști deopotrivă, în Mexic și în alte părți ale Americii Latine.
Clinica ei improvizată sprijină, de asemenea, instituții oficiale, cum ar fi campusul Iztacala al Universității Naționale Autonome din Mexic, care uneori trimite cazuri la ea, din cauza lipsei de resurse, timp și spațiu, după cum susține unul dintre cercetătorii săi, ornitologul María del Coro Arizmendi.
În Mexic, există aproximativ 57 de specii și circa 350 în toată America Latină.
Pasărea colibri de la care a început totul
Doamna Lattouf a povestit că pasiunea ei neobișnuită pentru colibri a început în anul 2011, la un an după ce s-a vindecat de cancer de colon.
Totul a pornit de la o singură pasăre, care avea un ochi rănit. O prietenă, medic veterinar, a încurajat-o pe femeie să încerce să ajute mica viețuitoare, pe care, ulterior, a denumit-o „Gucci”, după numele unei perechi de ochelari, al căror toc l-a folosit pe post de cuib, în timpul convalescenței păsării.
Curând, pasărea și femeia au devenit companioni nedespărțiți.
Cu zeci de păsări minuscule bâzâind deasupra capului, de-a lungul pereților și ferestrei dormitorului ei, Lattouf a explicat că a început să aibă grijă de ele la un an după ce a supraviețuit cancerului de colon. A început cu o pasăre colibri care a avut un ochi rănit de o altă pasăre.
„Mi-a scris o nouă viață”, a spus femeia despre perioada de nouă luni în care a îngrijit mica viețuitoare, care a ajutat-o pe femeie să evadeze din starea de tristețe și singurătate pe care le-a resimțit după moartea soțului ei în 2009, urmată de propria ei luptă cu cancerul. Boala ei a determinat-o să-și vândă cele cinci magazine de lux deținute, pentru a se concentra pe starea de sănătate.
Cu timpul, prietenii și cunoștințele au început să-i aducă din ce în ce mai multe păsări colibri cu diverse probleme. Femeia și-a perfecționat cunoștințele și a început să studieze cum să aibă grijă mai bine de aceaste păsări originare din America de Sud, ce cântăresc de obicei între 4 și 6 grame și măsoară aproximativ între 10 – 12 centimetri lungime.
De ce sunt păsările colibri amenințate?
Orașul este plin de amenințări pentru păsările colibri. Există păsări mai mari care le atacă le distrug cuiburile, precum și proiectele constante de construcție care înlocuiesc spațile verzi cu edificii de beton.
Unele au răni la aripi în urmă ciocnirii de diferite obiecte sau în urma căderii din cuiburi. Unele au infecții de la apa contaminată, altele suferă atacuri din partea unor păsări mai mari.
Micile colibri rămân în grija femeii până până când sunt suficient de puternice pentru a zbura și a se hrăni singure. Apoi sunt mutate într-o cameră separată pentru a le pregăti de eliberarea în natură, într-o zonă împădurită din sudul orașului.
Multe dintre ele reușesc să fie reabilitate și se readaptează la viața în sălbăticie.
2. India, pe cale să atingă obiectivul ONU de reducere a emisiilor GES
Rata emisiilor de gaze cu efect de seră din India a scăzut cu o treime în ultimii 14 ani, citează Euronews, ceea ce înseamnă o scădere de 33%.
Rata scăderii a fost mai rapidă decât se preconiza și se datorează folosirii surselor de energie regenerabilă și acoperirii forestiere, potrivit unui raport recent către ONU.
Concluziile raportului au arătat că India este pe cale de a îndeplini angajamentul față de Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), de a reduce intensitatea emisiilor cu 45% față de nivelul din 2005 până în 2030, informează agenția de presă Reuters.
Rata medie de reducere a emisiilor din India a crescut la 3% anual, în perioada 2016-2019, de la aproximativ 1,5% în perioada 2014-2016.
A fost cea mai rapidă reducere de până acum și a fost în mare parte atribuită guvernului, care a impulsionat folosirea la scară largă a surselor regenerabile, deși combustibilii fosili continuă să domine piața energetică.
Progresele înregistrate cu privire la reducerea intensității emisiilor ar trebui să ajute India să evite presiunea națiunilor dezvoltate de a înceta utilizarea cărbunelui.
3. Europa suferă din lipsa spațiilor verzi. Ce este de făcut?
A locui în apropierea spațiilor verzi are o serie de beneficii pentru sănătate, dar accesul la acestea este inegal pentru locuitori în toată Europa. Cum putem face continentul mai verde, astfel încât mai mulți oameni să se bucure de acest lucru?
Pentru a combate schimbările climatice sunt necesare acțiuni ugente, însă există o soluție ușor de implementat și foarte la îndemână: zonele verzi.
Studiile arată că temperaturile pot scădea între 2 și 10 °C, în spațiul urban, în funcție de condițiile locale, datorită plantării în număr mare a copacilor, însă, din păcate, există discrepanțe evidente pe tot continentul.
În Danemarca, sută la sută dintre persoanele intervievate au spus că au acces cu ușurință la zone verzi, în timp ce în Malta, procentajul este de doar 51%, iar în Portugalia, de circa 77%. Deci, ce putem face pentru a „înverzi” continentul?
Unele orașe europene au luat la modul cel mai serios aceste recomandări. Un exemplu clar în acest sens este proiectul Superilla din Barcelona.
Din 2016, orașul a închis străzile pentru mașini și a creat noi parcuri.
Unde în Europa există cele mai multe spații verzi?
Realitatea demonstrează că în toată Europa, există inegalități în dispunerea spațiului verde. Accesul la spațiile verzi tinde să fie mai mare în orașele din țările din nord decât în orașele din țările sudice și de est.
De exemplu, mai mult de 80% din populația din Stockholm, Suedia, au acces la un parc public, dar în Heraklion, Grecia, mai puțin de 20% o au.
Acest lucru s-ar putea datora parțial unor motive istorice și culturale. Orașele mediteraneene dens populate sunt cele mai vechi din Europa și centrele lor s-au dezvoltat cu puțină sau zero planificare sistematică.
În Europa de Est, lipsa spațiului verde se datorează, de asemenea, planificarii urbane defectuoase.
4. Mâncare gratuită: frigidere comunitare în Geneva, pentru a preveni risipa alimentară
În orașul elvețian Geneva, locuitorii își pot aduce alimentele neconsumate în frigiderele comunitare cu acces gratuit.
Arunci în mod constant alimente pe care nu ai apucat să le mănânci?
În efortul de a reduce risipa, o organizație nonprofit din Geneva a lansat frigiderele stradale, cu acces gratuit, unde oamenii pot oferi și lua alimente care altfel s-ar irosi.
Proiectul a fost lansat în urmă cu un an, având un singur frigider în afara unui centru comunitar. Primul frigider a contribuit la salvarea a aproximativ trei tone de alimente de la a deveni deșeuri.
Geneva are acum patru frigidere, amplasate strategic în oraș, un al cincilea fiind planificat înainte de sfârșitul anului.
Condus de organizația nonprofit Free-Go – al cărui nume derivă din cuvântul „frigo”, un termen francez colocvial pentru frigider – programul costă aproximativ 36.500 de euro în fiecare an și este finanțat de grupuri de caritate și de primăria orașului.
