Compușii organici volatili – rolul lor în poluare și ce măsuri de reducere pot fi luate
- Home
- Avize si Autorizatii
- Compușii organici volatili – rolul lor în poluare și ce măsuri de reducere pot fi luate
Poluarea este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă întreaga lume. Din acest motiv, au început să se ia atât măsuri active, cât și pasive de reducere a sa prin înlăturarea unor surse ,,la vedere’’ care contribuie la problemele cauzate de aceasta. Printre acestea se numără autoturismele și deșeurile care sunt printre cei mai mari poluatori de pe mapamond.
Autovehiculele și deșeurile nu sunt singurele surse de poluare, astfel că multe dintre ele sunt atât de mici încât nu pot fi văzute cu ochiul liber, însă pot fi simțite. În această ultimă categorie intră și compușii organici volatili sau COV. Ei sunt particule foarte fine eliberate în natură de plante și de animale, dar sunt produși și de substanțele chimice de sinteză, precum lacurile și vopselele produse în fabrici.
Ce sunt mai exact compușii organici volatili? Sunt substanțe organice care sunt eliberate în atmosferă sub formă de gaze, motiv pentru care omul nu le poate distinge de alte surse de poluare și al căror efect este foarte nociv atunci când nu sunt păstrate în anumite limite. Mai jos, poți descoperi care este rolul lor și cum afectează întreaga planetă, dar și ce măsuri pot fi luate pentru limitarea lor.
Cuprins
Toggle1. Compuși organici volatili – definiție și reglementări legale
Compușii organici volatili pot fi definiți ca substanțe chimice organice sau naturale care se găsesc în aerul respirat sub formă de gaze. Există destul de multe exemple de COV cu care omul se întâlnește zi de zi, însă din cauza faptului că nu pot fi văzuți cu ochiul liber, efectele lor nocive sunt mai puțin cunoscute, însă resimțite, cum este cazul efectului de seră. Cu toate acestea există un cadru legal destul de extins care prevede măsurile de limitare a lor.
Principalele legi care fac referire la compușii organici volatili sunt aceleași care reglementează și poluarea, mai ales că acesta este rolul lor în atmosferă. Acestea se împart în:
- legi naționale;
- legi date în cadrul Uniunii Europene.
Compușii organici volatili sunt reglementați atât prin legi menite să combată poluarea, dar și prin hotărâri guvernamentale la nivel local și directive europene, România aderând la ele ca stat membru al Uniunii Europene. Pe lângă acestea, există și convenții internaționale prin care guverne din întreaga lume își asumă reducerea sau regândirea politicilor de producție de substanțe care produc COV.
Compușii organici volatili sunt de mai multe feluri, cele mai reprezentative exemple fiind cei produși de plante, care sunt și cei mai răspândiți la nivel mondial.
2. COV (compușii organici volatili) – exemple și tipurile lor
Există câteva tipuri de compuși organici volatili, emisiile unora dintre ei fiind periculoase, în timp ce ai altora au riscuri mai reduse, așa cum este al plantelor aromatice care emană terpene, unul dintre cele mai bune exemple de COV.
Ce este interesant la compușii organici volatili este că unii sunt foarte nocivi pentru sănătatea umană, în timp ce alții au efecte pe termen scurt, aceștia din urmă fiind adesea de vină pentru diverse afecțiuni temporare în sezoanele de primăvară și toamnă.
Iată care sunt principalele tipuri de compuși volatili organici:
- compușii volatili organici sau COV solvenți organici;
- compușii volatili organici rezultați din lacuri și vopsele;
- COV rezultați din combustibili, mai precis din benzină.
Aceștia sunt compușii volatili organici ale căror limitări sunt reglementate în România din cauza efectelor nocive pe care le pot avea asupra sănătății tuturor organismelor pe termen lung.
2.1. Compușii organici volatili proveniți din surse naturale
Plantele și animalele sunt principalele surse de emisie a compușilor organici volatili naturali, cei mai răspândiți fiind izoprenul, metanul și terpenele. Aceștia sunt produși în orezării, dar sunt eliminate și de animale, în special de rumegătoare.
Deși nu sunt la fel de periculoși ca cei realizați de om, compușii organici volatili naturali, precum terpenele pot avea efecte foarte neplăcute asupra omului, printre care cele alergice, precum iritațiile oculare și ale mucoaselor nazale, amețeala, tulburările de vedere și chiar probleme de memorie. Dacă până acum mai mulți ani, aceste senzații nu erau resimțite într-un număr de atât mare în rândul populației, pe măsura trecerii timpului, din ce în ce mai mulți oameni acuză neplăceri cauzate de plantele care le produc.
Poluarea prin dispersia poluanților în aer joacă și ea un rol important în înrăutățirea efectelor compușilor organici volatili naturali, deoarece numărul de substanțe nocive din atmosferă este mult mai mare. Pe lângă aceștia, COV din surse artificiale sunt mult mai dăunători, mai ales când sunt inhalați pe termen lung. Aceștia se împart în mai multe categorii.
Emisiile compușilor organici volatili sunt cele mai periculoase, deoarece îmbâcsesc atmosfera, iar atunci când aceasta este deja impregnată și cu alte substanțe la fel sau mai nocive, precum cele generate de deșeurile produse atât de societăți, cât și de om, efectele lor pot deveni catastrofale. Acesta este principalul motiv pentru care există legi foarte stricte legate de limitarea produselor care eliberează COV, în special a celor create de om.
2.2. Compușii organici volatili din surse artificiale

Compușii volatili organici din surse artificiale sunt mai mulți, mai ales că odată cu dezvoltarea industriei și apariției unor sectoare noi de activitate, numărul acestora a crescut. Printre cele mai bune exemple în acest sens sunt toate produsele utilizate zi de zi și care generează gunoi menajer. Acesta este și motivul pentru care firmele au obligația legală să aibă mecanisme pentru gestionarea și evidența deșeurilor care trebuie raportate autorităților din domeniu.
Deșeurile sunt doar câteva exemple de compuși organici volatili generați de om, însă lista lor este mai extinsă.
Iată care sunt principalele tipuri de compuși organici volatili COV ale căror limite sunt reglementate prin lege:
- lacurile și vopselele;
- combustibili fosili precum benzina dar și gazele de eșapament rezultate din arderea lor;
- compușii organici de tip solvenți.
Solvenții organici din categoria COV sunt limitați prin directive europene care au fost transpuse și în legislația națională, printre cei mai comuni fiind cei rezultați din activități industriale, precum:
- producția de încălțăminte;
- producția de medicamente și articole farmaceutice;
- producția de articole menajere de curățare;
- tipărirea de cărți, reviste și alte articole asemănătoare.
Legislația stabilește pentru agenții economici care generează astfel de compuși organici volatili să respecte anumite limite de emisie. Acest lucru se poate realiza în mai multe feluri, cel mai la îndemână fiind utilizarea unor produse cu un conținut redus de solvenți sau mecanisme de producție fără solvenți. De asemenea, aceste societăți au obligația de a obține autorizații de mediu, precum și avizul de mediu pentru operațiunile pe care le desfășoară.
În afara solvenților, emisiile compușilor organici volatili rezultați din lacuri și vopsele sunt la fel de periculoase, efectele lor pe termen lung fiind foarte serioase pentru organismele umane și animale. Și pentru limitarea acestora există normative europene, pe lista produselor pentru care firmele trebuie să respecte aceste limite aflându-se:
- vopselele și lacurile cu care se acoperă clădirile, armăturile, ornamentele și decorațiunile;
- lacurile și vopselele folosite în finisarea și refinisarea autoturismelor și a altor categorii de vehicule cu drept de circulație rutieră.
Unul dintre cei mai importanți și mai dăunători compuși organici volatili este benzina și gazele de eșapament rezultate din arderea sa, acestea intrând în aceeași categorie cu hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). De-a lungul anilor, legislația a suferit modificări astfel încât emisiile autoturismelor termice să fie cât mai scăzute, normele de poluare Euro fiind una dintre cele mai cunoscute măsuri.
Astfel, producătorii de vehicule concep motoarele astfel încât să emită cât mai puține noxe generatoare de COV. De asemenea, în această direcție se fac progrese importante prin creșterea numărului de autovehicule electrice cu emisii 0. Tot în această categorie intră și:
- operațiunile de incinerare a deșeurilor;
- arderea cărbunelui;
- rafinarea petrolului;
- activitățile din industria siderurgică și a cocsului.
Ce alte substanțe sunt generatoare de compuși volatili organici? Anumite produse care conțin aerosoli, țigările care degajă COV prin fumul lor, produsele folosite în curățarea autoturismelor și a obiectelor casnice și chiar lumânările.
De ce sunt compușii organici volatili atât de blamați? Pentru că efectele lor sunt nocive, afectând viața oamenilor, a animalelor și chiar plantele. De-a lungul anilor s-au efectuat destul de multe studii din care au rezultat că aceștia sunt responsabili pentru mai multe probleme de sănătate, chiar și în cazul celor naturali, cum sunt terpenele.
3. Compușii organici volatili și efectele lor

Compușii organici volatili au ca definiție substanțele chimice nocive care sunt prezente în aer sub formă de gaze. În cazul hidrocarburilor aromatice policiclice eliberarea se face și sub formă de particule. Toate acestea îmbâcsesc aerul respirat, având efecte nocive asupra tuturor organismelor.
Chiar și plantele care eliberează compuși organici COV naturali, unul dintre cele mai cunoscute fiind ambrozia, pot afecta într-o măsură mai mică sau mai mare oamenii. De altfel, incidența celor care acuză reacții alergice cu diferite grade de severitate, precum dureri de cap sau amețeală a crescut în ultimi ani. Acestea sunt, de obicei, efecte cu caracter temporar, sezonier.
În cazul emisiilor compușilor organici volatili precum noxele autoturismelor și arderii deșeurilor, efectele pe termen lung sunt mult mai dăunătoare. Printre cele mai cunoscute sunt:
- bolile asociate sistemului respirator, precum astmul și bronșita;
- bolile care afectează ficatul și rinichii;
- afecțiuni neurologice;
- diverse tipuri de cancere, printre care cele de plămâni și de piele (chiar și în cazul animalelor).
Este adevărat că aceste efecte pot apărea în timp și la expunere prelungită la COV, însă pericolul constă în faptul că multe persoane încă nu conștientizează daunele pe care acești compuși organici volatili le pot provoca și folosesc în continuare spray-uri, lumânări parfumate, produse de curățenie pe bază de solvenți și alte produse asemănătoare. De aceea, responsabilitatea de a pune pe piață articole sigure cade în seama producătorilor care trebuie să limiteze utilizarea substanțelor nocive pentru organism.
4. Emisiile compușilor organici volatili și limitarea lor

Care sunt compușii organici volatili care trebuie limitați? Cei proveniți din surse artificiale, adică cei produși de om prin diverse activități industriale. Astfel, firmele trebuie să își ia măsurile necesare prin care să fie posibilă această limitare.
Limitarea emisiilor compușilor organici volatili este reglementată astfel încât să le ofere producătorilor indicatorii necesari pe care să-i urmărească în elaborarea planurilor de reducere a acestora. În România, legiferarea se referă la cele 3 categorii menționate mai sus, multe societăți raliindu-se la noile cerințe.
Limitarea emisiilor de compuși organici volatili se referă la:
- implementarea unor mecanisme de urmărire a gazelor și particulelor de tip COV care să detecteze limitele impuse prin lege pentru a putea măsura emisiile în vederea luării de măsuri;
- utilizarea unor produse curate, care să nu fie pe bază solvenți în industriile producătoare, acestea existând deja, firmele trebuind doar să le folosească;
- schimbarea flotelor de autoturisme fie cu unele mai noi cu normă de poluare mai mică, fie cu unele electrice;
- folosirea unor resurse regenerabile, precum energia eoliană și cea solară;
Valorile limită pentru compușii organici volatili (COV) sunt stabilite pentru a proteja sănătatea umană și mediul. De obicei, aceste limite sunt stabilite de organizații guvernamentale sau agenții de mediu la nivel național sau regional. Limita exactă poate varia în funcție de regiune și de scopul utilizării (aer interior, aer liber etc.). Este important să fie consultate reglementările locale sau să fie contactate autoritățile de mediu din zona de desfășurare a activităților pentru a obține cele mai recente și specifice informații despre valorile limită pentru compușii organici volatili.
O categorie specială de produse din care pot rezulta compuși organici volatili sunt deșeurile, astfel firmele trebuie să aibă mecanisme de gestiune a acestora. Acestea sunt însă reglementate de alte legi care se referă la reducerea poluării, o altă problemă cu care se confruntă lumea modernă. În acest scop există servicii ajutătoare la care pot apela agenții economici și care sunt oferite de firme specializate care pot prelua rolul de responsabil de mediu în vederea transferului de responsabilitate. Pot acestea să ajute la limitarea COV? Da, deoarece participă la eforturile de a avea un aer mai puțin poluat, mai curat.
Ce trebuie să facă companiile pentru a se încadra în normele legale de limitare a emisiilor de compuși organici volatili COV și a deșeurilor? Pentru început, pot cere un audit de mediu de la o firmă specializată care va stabili care este situația curentă și care sunt măsurile care pot fi luate pentru a respecta legea.
În concluzie, compușii volatili organici sunt substanțe care se găsesc în aer sub forma unor gaze sau particule și sunt de două tipuri: cei naturali emanați de plante și animale și cei proveniți din surse artificiale rezultați din industriile producătoare de diverse bunuri. Efectele lor pot fi foarte nocive pentru orice tip de organism, motiv pentru care în prezent există legi foarte clare care limitează emisiile lor și pe care trebuie să le respecte agenții economici. De asemenea, firmele pot stabili propriile soluții prin care să ajute la reducerea COV în atmosferă, inclusiv printr-o bună gestiune a deșeurilor cu ajutor de specialitate.
Sursa foto: Freepik.com
- Cum comunic angajamentul meu pentru mediu în mod credibil în 2026 28 august 2026
- Cum poți evalua performanța unei companii prin scorul ESG în 2026? Criterii și factori de analiză 10 august 2026
- Omnibus ESG: ce modificări aduce și cum afectează raportarea companiilor 30 iulie 2026
- Ce reprezintă certificarea ESG și cum influențează performanța sustenabilă a companiilor în 2026 13 iulie 2026
- Gaze fluorurate: Perfluorocarburi, SF6 și efectele asupra mediului 3 iulie 2026
- Ce obligații de raportare am în conformitate cu CSRD? Cum să ai o afacere profitabilă în 2026 și în viitor? 10 iunie 2026
- VSME – ce presupune standardul voluntar de raportare ESG pentru IMM-urile, afacerile mici și microîntreprinderile din România 4 iunie 2026






