Resursele regenerabile – definiție, tipuri, beneficii pentru mediu și provocări în valorificarea lor
O mare parte dintre gazele cu efect de seră de pe suprafața Pământului sunt generate prin producția de energie și arderea combustibililor fosili. Așadar, energia se află în centrul preocupărilor legate de schimbările climatice, resursele regenerabile fiind modalități eficiente prin care se poate reduce dependența de combustibilii fosili. Pentru a realiza acest lucru, este necesar să se investească masiv în surse alternative de energie furnizate de apă, vânt, soare sau căldura Pământului. Accelerarea tranziției către o energie curată și durabilă reprezintă calea către o planetă mai sănătoasă pentru locuitorii de astăzi și pentru generațiile viitoare.
1. Resurse regenerabile și neregenerabile – definiție și diferențe între cele două tipuri
Energia regenerabilă provine din surse naturale, care se refac într-un ritm mai mare decât se consumă. Un exemplu concret este lumina soarelui care se găsește din abundență și se reface în mod constant.
Pe lângă energia solară, alte exemple includ energia eoliană, energia geotermală și energia hidroelectrică. Pe de altă parte, resursele neregenerabile, cum ar fi combustibilii fosili, au nevoie de foarte mult timp pentru a se forma. Așadar, există diferențe clare între cele două tipuri, pe care le vei găsi abordate în cele ce urmează.
1.1. Ce sunt resursele epuizabile și ce sunt resursele regenerabile?
O resursă epuizabilă este cea care se formează într-un ritm mult mai lent decât rata de consum. Acestea mai sunt numite și resurse finite, deoarece se vor epuiza în cele din urmă. Metalele, materialele plastice și combustibilii fosili (petrolul, cărbunele și gazele naturale) sunt doar câteva exemple de resurse epuizabile. Acestea sunt atât de folosite datorită faptului că sunt ușor accesibile și lanțurilor de aprovizionare puternice, care prezintă numeroase beneficii în fabricarea unor produse sau pentru furnizarea de energie.
Companiile au devenit, însă, din ce în ce mai atente la folosirea acestor resurse, fiind conștiente de amprenta lor ecologică. În acest context, certificarea ISO este necesară pentru a demonstra respectarea legislației naționale. Implementarea unor astfel de standarde garantează îmbunătățirea performanțelor legate de mediu prin acțiuni constante precum utilizarea resurselor regenerabile, valorificarea deșeurilor sau reducerea consumului energetic total.
Resursele regenerabile sunt naturale, nu se epuizează și au o amprentă de carbon redusă sau zero. Printre cele mai bune exemple de astfel de surse se numără energia eoliană, energia solară, bioenergia și energia hidroelectrică. Tranziția către aceste resurse regenerabile din mediu este considerată vitală pentru combaterea schimbărilor climatice, deoarece arderea combustibililor fosili contribuie masiv la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Sursele regenerabile sunt asociate frecvent cu energia curată sau energia verde, dar există câteva mici diferențe între acestea, întrucât nu toate tipurile de resurse regenerabile sunt complet curate sau verzi.
Energia curată este cea care nu eliberează în atmosferă poluanți precum dioxidul de carbon, iar energia verde este cea care provine din surse naturale. De exemplu există surse hidroelectrice care pot deteriora habitatele naturale și pot produce defrișări.
1.2. Resursele regenerabile – avantajele și dezavantajele lor
Combustibilii fosili sunt forme de energie neregenerabilă, ceea ce înseamnă că provin din resurse limitate, care se vor epuiza în cele din urmă. Acest lucru va duce la creșterea costurilor generale ale energiei. Din acest motiv, intensificarea campaniilor de adoptare a tehnologiilor bazate pe energie regenerabilă a devenit din ce în ce mai urgentă.
Resursele regenerabile au avantajele și dezavantajele lor, dar pe termen lung beneficiile folosirii acestora sunt mai mari decât neajunsurile.
Iată care sunt principalele avantaje ale resurselor regenerabile:
- Energia regenerabilă este ecologică. Acest tip de energie are emisii de carbon și de gaze cu efect de seră reduse sau chiar zero. Așadar, nu este o sursă semnificativă de poluare, spre deosebire de combustibilii fosili, care emit niveluri ridicate de poluanți și sunt responsabile de încălzirea globală și de schimbările climatice.
- Sursele de energie regenerabilă sunt peste tot în jurul nostru, iar potențialul lor nu a fost explorat încă din plin. Acestea reprezintă calea prin care țările pot scăpa de dependența de importuri, fiind o modalitate de a proteja economiile de fluctuațiile imprevizibile ale prețurilor combustibililor fosili. Vântul, căldura, soarele și apa pot garanta o aprovizionare constantă cu energie mult timp de acum înainte.
- Energia regenerabilă este mai ieftină. Deși costurile energiei solare și a celei eoliene rămân destul de mari din cauza prețurilor ridicate la mărfuri și transporturi, acestea devin din ce în ce mai competitive datorită majorării prețurilor la gaze și la cărbune. Pe termen lung, energia regenerabilă ajută la economisire.
- Resursele energetice regenerabile sunt fiabile. Deși există multe contraargumente în acest sens, o infrastructură solidă bazată pe energie solară și eoliană și distribuită pe o zonă geografică mare ar putea contribui la fiabilitatea acestei forme de aprovizionare cu energie. În plus, dependența excesivă de combustibili fosili poate avea repercusiuni negative asupra economiei țărilor din cauza fluctuațiilor mari de preț cauzate de războaie, instabilitate politică și dispute comerciale.
- Instalațiile resurselor regenerabile necesită mai puțină întreținere decât cele tradiționale bazate pe combustibili fosili. Odată ce infrastructura pentru exploatarea unui anume tip de resursă naturală este pusă la punct, întreținerea este redusă, iar costurile de operare sunt mici.
- Folosirea energiei regenerabile înseamnă mai puțină poluare și un mediu mai sănătos pentru populație. Combustibilii fosili sunt periculoși pentru sănătate din cauza compușilor cu efect de seră, de carbon și de sulf emiși prin ardere.
Există însă și provocări în ceea ce privește folosirea resurselor regenerabile de energie. Una dintre acestea este capacitatea de generare, care în acest moment nu este suficient de mare pentru a face față cererii. Pentru a fi combătută această problemă, este nevoie de înființarea mai multor instalații bazate pe resurse regenerabile, precum și de căutarea unor metode pentru reducerea consumului de energie. Alte dezavantaje ar putea fi:
- Tehnologiile regenerabile depind de condițiile meteorologice (soare, vânt) pentru a funcționa și a satisface nevoile consumatorilor. De exemplu, turbinele eoliene au nevoie de o anumită viteză a vântului pentru a-și mișca paletele, iar panourile solare au nevoie de cer senin și de soare pentru a genera electricitate.
- Noile tehnologii ce folosesc resurse regenerabile presupun costuri de instalare destul de ridicate, motiv pentru care oamenii sunt reticenți să facă investiții mari dacă randamentul nu este obținut rapid.
- Turbinele eoliene, panourile solare și centralele hidroelectrice necesită o planificare și o implementare atentă, dar și un spațiu uriaș de instalare.
- Costurile de stocare a energiei colectate sunt destul de mari.
- Energia regenerabilă reprezintă o opțiune mai bună decât folosirea combustibililor fosili dar nu este complet lipsită de poluare. Procesele de fabricație emit gaze cu efect de seră, resursele necesare pentru construirea unor astfel de instalații fiind tot combustibilii fosili.
2. Resurse naturale regenerabile – principalele surse de energie regenerabilă, obiective și provocări
Energia este indispensabilă pentru satisfacerea nevoilor populației de căldură, iluminare, transport și altele. În lupta cu schimbările climatice, resursele energetice regenerabile devin tot mai importante, având în vedere capacitatea lor de a se reface în mod natural. Acestea pot fi folosite cu succes pentru producerea de energie electrică, încălzirea și răcirea spațiilor și a apei și pentru transport.
Deși există o gamă largă de surse regenerabile care au fost dezvoltate, fiecare dintre acestea oferă propriile avantaje și provocări, în funcție de diverși factori precum locația geografică sau cerințele de utilizare.
2.1. Tipuri de resurse regenerabile și cum pot fi valorificate acestea
Printre resursele regenerabile se numără energia solară, vântul, căderea apei, căldura pământului, materialele vegetale (biomasa), valurile, curenții oceanici și energia mareelor. Iată câteva informații utile despre fiecare dintre acestea:
Energia solară
Energia solară este cea mai valorificată resursă, putând fi folosită pentru a furniza căldură, răcire, iluminat natural, electricitate sau combustibil pentru diverse aplicații. Cantitatea de lumină solară variază destul de mult în funcție de zona geografică, oră și anotimp. Tehnologiile solare au rolul de a transforma lumina primită de la soare în energie electrică prin intermediul panourilor fotovoltaice sau a oglinzilor care concentrează radiația solară. Acestea captează lumina și o transformă în energie printr-o reacție chimică și fizică, cunoscută și sub numele de efect fotovoltaic. În ultimii ani, panourile solare au devenit mai accesibile, de aceea sunt folosite din ce în ce mai des.
Energia eoliană
Energia eoliană folosește puterea vântului și are un potențial extraordinar. Această resursă variază, de asemenea, în funcție de locație, dar în majoritatea regiunilor se pot implementa astfel de tehnologii. Turbinele eoliene de mari dimensiuni sunt amplasate fie pe uscat (onshore), fie în apă (offshore). Acestea generează energie electrică prin rotirea paletelor, fiind conectate la un generator.
Energia geotermală
Aceasta utilizează energia termică din interiorul pământului, iar căldura este extrasă din rezervoarele geotermale prin intermediul unor puțuri. Odată ce ajung la suprafața pământului, fluidele sunt folosite pentru a produce energie electrică.
Energia hidroelectrică
Apele sunt alte resurse regenerabile ce au utilizări multiple. Energia apei care se deplasează de la înălțimi mari la înălțimi mici este exploatată și poate fi folosită în furnizarea de apă potabilă, apă pentru irigații, navigație, precum și pentru furnizarea de energie. Centralele hidroenergetice pot fi de mai multe feluri, cum sunt cele care se bazează pe apă stocată într-un rezervor sau cele care valorifică energia din debitul râului. În prezent, energia hidroelectrică poate fi considerată o sursă foarte mare de energie electrică datorită regimului pluvial stabil. Singurele lucruri care o pot afecta negativ sunt seceta cauzată de schimbările climatice sau modificările ecosistemelor.
Energia oceanelor
Deși tehnologiile bazate pe energia oceanelor se află într-un stadiu incipient, potențialul acestor sisteme este foarte mare. Energia cinetică și termică a apei de mare, cum ar fi valurile și curenții, pot produce cantități mari de electricitate sau căldură.
Bioenergia
Bioenergia poate fi produsă din materialele organice, numite și biomasă. Sistemele de biomasă pot include lemn, arbori, reziduuri din agricultură și silvicultură sau deșeuri organice. Energia furnizată prin arderea biomasei generează, de asemenea, emisii de gaze cu efect de seră, dar nivelurile sunt mai mici decât în cazul arderii combustibililor fosili.
2.2. Obiectivele implementării resurselor regenerabile și provocări
Oamenii au devenit din ce în ce mai dependenți de folosirea combustibililor fosili, a cărbunelui și a gazelor naturale. Din păcate, utilizarea pe scară largă a acestora are consecințe negative asupra planetei, având ca rezultat creșterea temperaturilor globale, apariția fenomenelor meteorologice extreme și pierderea habitatelor naturale. De aceea, pentru a satisface cererea tot mai mare și nevoile de consum ale populației, sunt necesare eforturi de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prin tranziția la energiile regenerabile.
Cu siguranță, fiecare țară are un potențial energetic ridicat, care nu este exploatat încă pe deplin.
Progresele recente ale noilor tehnologii de captare și stocare, împreună cu obiectivele de implementare a resurselor regenerabile la nivel mondial au dus la o creștere a producției de energie regenerabilă. Progresele se remarcă și în măsurile luate la scară mică, cum ar fi amplasarea de panouri solare pe o casă sau în cele la scară mare, cum ar fi parcurile eoliene offshore. De asemenea, legislația UE a evoluat semnificativ în ceea ce privește promovarea resurselor energetice regenerabile, stabilindu-se obiective precum reducerea dependenței de combustibilii fosili prin accelerarea tranziției către o energie curată.
Companiile încearcă să găsească și ele noi soluții prin îmbunătățirea modului de fabricare al produselor, dezvoltarea de noi materiale, devenind mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. Sunt folosite din ce în ce mai des noi tehnologii care să aibă consecințe negative cât mai reduse asupra mediului și, implicit, asupra societății. O mare parte din energia electrică produsă ar trebui să provină din surse regenerabile, în această privință existând o mare capacitate de îmbunătățire.
Prin urmare, este important să se investească în proiecte durabile care să aibă drept obiective îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea utilizării resurselor regenerabile pentru înlocuirea combustibililor fosili, care reprezintă o amenințare semnificativă pentru mediu. Energia regenerabilă are perspective mari de a satisface nevoile în viitor, eficacitatea acesteia depinzând foarte mult de resursa utilizată. Unele surse sunt mai ușor de accesat și mai eficiente, în timp ce altele, cum ar fi energia geotermală, sunt utile doar în anumite locații. Fiecare tip de energie regenerabilă are beneficii și dezavantaje, de multe ori soluția fiind utilizarea unui mix de resurse. De asemenea, pentru a înlocui pe deplin combustibilii fosili, este necesară dezvoltarea continuă și inovarea în ceea ce privește tehnologiile și soluțiile energetice regenerabile.
Sursa foto: pixabay.com.
