Așa cum v-am obișnuit în ultimul timp, lună de lună, vă ținem la curent cu veștile bune în privința evenimentelor de mediu de ultimă oră. În ciuda faptului că experții în domeniul ecologiei ne avertizează constant în legătură cu situația precară în care se află Terra și omenirea, trăind din plin o criză ecologică de proporții planetare, iată că natura își găsește resurse să se regenereze; iar când oamenii se solidarizează și se mobilizează, rezultatele sunt impresionante.
1. Fauna Europei înregistrează o renaștere miraculoasă
Circa 50 de specii de animale, până nu demult amenințate cu dispariția – precum urșii, lupii și zimbrii – revin pe tot cuprinsul Europei, conform unui studiu din acest an. Animalele fac parte din cele 50 de specii în expansiune, supravegheate în cadrul noului raport European Wildlife Comeback al ONG-ului Rewilding Europe.
De la țestoase, vidre și balene cu cocoașă, multe specii până nu demult amenințate cu dispariția, au făcut salturi spectaculoase în privința creșterii numărului de exemplare. „Natura sălbatică este rezistentă și se poate recupera dacă există condiții potrivite”, se arată în raport.
Oamenii joacă un rol decisiv în crearea acestor condiții adecvate, facilitând refacerea habitatului și reintroducerea speciilor. Cu toate acestea, Raportul ce monitorizează revenirea în grafic a unor segmente ale vieții sălbatice nu acoperă criza biodiversității și nu oferă o garanție că pericolele au trecut.
Un procentaj considerabil al faunei europene rămâne amenințat. Aproape una din opt păsări și aproximativ una din cinci mamifere sunt încă în pericol de dispariție pe continent. Totuși, documentul arată că există „motive de optimism” în urma studiului și supravegherii mai multor specii.
Populația lupilor este una dintre cele mai emblematice, înregistrând o adevărată renaștere. Lupii cenușii obișnuiau să hoinărească pe tot continentul, însă aproape au dispărut în secolul al XX-lea, pe măsură ce oamenii le-au invadat habitatele și i-au vânat. Din anii 1970, numărul populației a crescut cu 1.800 la sută, ajungând la 17.000. Ursul brun este un alt carnivor care a revenit datorită acestor eforturi. Din 1960, populația a crescut cu 44 la sută.
În fiecare tip de habitat, unele specii de animale s-au înmulțit. Numărul focilor cenușii a crescut cu 6.273 la sută din 1971. La începutul secolului al XX-lea, în Europa erau doar 1.200 de castori. În prezent, sunt peste un milion. Între timp, numărul de exemplare de zimbri europeni a crescut cu aproape 400 la sută, din 1971.
Ierbivorul mare – unul dintre puținele animale de megafaună care au supraviețuit de-a lungul mai multor ere geologice – reprezintă o specie cheie, contribuind la menținerea echilibrului peisajelor parțial împădurite, deoarece se hrănește cu cantități uriașe de arbuști.
Cele mai multe dintre aceste recuperări de succes se datorează interdicțiilor de vânătoare, eforturilor dedicate de repopulare și refacerii habitatului natural al speciilor.
2. Din Scoția până în Suedia, orașele inteligente îi ajută pe rezidenți să economisească energie
Zeci de soluții inteligente au fost lansate în cadrul unui proiect finanțat de UE numit RUGGEDISED, care urmărește să decarbonizeze trei orașe și să inspire multe alte comunități.
Rotterdam și Glasgow au fost reproiectate ca „orașe inteligente”, pe baza unor idei simple ce implică digitalizarea transportului, a clădirilor și a altor infrastructuri.
În zona de experimentare din Rotterdam, căldura provenită de la apa de canalizare (care ajunge până la o temperatură de 19°C) va fi stocată în rețeaua termică. În apropiere, sub pavaj, au fost așezate tuburi pentru a extrage căldura (betonul atinge 65°C vara). Pe timp de iarnă, prin aceste tuburi va fi pompată apă caldă, în loc de rece, pentru a topi gheața de pe pasarele și zone de promenadă.
Un alt exemplu este orașul Ahoy, care a renunțat la folosirea combustibililor fosili încă din anul 2019. O întindere de mii de panouri solare pe acoperișurile clădirilor din urbe furnizează o cantitate colosală de energie, necesară unor evenimente de anvergură, precum spectacole grandioase de lumini, cum a fost cazul ediției din 2021 a spectacolului Eurovision.
Acestea sunt doar două exemple dintre multe altele, care au fost implementate cu succes.
3. UE adoptă o lege care impune un încărcător universal pentru telefoane USB-C, până în 2024
Parlamentul European a adoptat marți, 3 octombrie 2022, o lege mult așteptată care impune ca, până în 2024, toți producătorii de telefoane mobile să scoată pe piață aparate compatibile cu un încărcător universal. În acest sens, singura tehnologie de încărcare care poate susține toate tipurile a fost identificată ca USB-C.
Stabilirea acestei decizii în privința unui încărcător comun se afla în lucru de zece ani, dar UE a finalizat legislația abia în iunie a.c. La votul de marți, membrii Parlamentului European au decis cu o majoritate covârșitoare (602 voturi pentru, 13 împotrivă și 8 abțineri) în favoarea acestei reguli. Legea se va aplica nu numai telefoanelor, ci și tabletelor, camerelor digitale, căștilor, consolelor portabile și majorității altor dispozitive mici. Din primăvara anului 2026 legea se va aplica și laptopurilor.
Ideea din spatele legislației este de a reduce cantitatea de deșeuri electronice pe care industria tehnologică o generează și de a ajuta oamenii să facă alegeri mai durabile, conform principiilor economiei circulare.
4. Feribotul zburător – din romanele sci-fi, în orașul tău
Un feribot electric „zburător” ar putea fi soluția perfectă de transport fără emisii de carbon pentru orașele aglomerate. Unul dintre cele mai avansate feriboturi electrice de pasageri din lume ar putea lega în curând orașele Belfast și Bangor din Irlanda de Nord.
Cu o viteză maximă de 69 de kilometri pe oră, acest tip de ambarcațiune va „zbura deasupra apei”, ca un avion care decolează.
Acesta poate transporta până la 150 de pasageri și este prevăzut cu un sistem încadrat în design, care poate reduce posibilitatea de deteriorare cauzată de valuri. Ridicarea carenei deasupra apei amplifică rezistența în fața forțelor oceanice, iar astfel se estimează o economie de combustibil de până la 85 la sută, în comparație cu feriboturile convenționale cu motor diesel, asigură inginerii care l-au proiectat.
5. Danemarca devine prima țară care plătește pentru „pierderile și daunele” cauzate de schimbările climatice
Începând cu luna septembrie 2022, Danemarca devine primul stat care oferă compensații pentru „pierderi și daune” persoanelor aflate în regiunile cele mai vulnerabile ale lumii, din punct de vedere climatic.
„Este extrem de nedrept ca cei mai săraci din lume să sufere cel mai mult din cauza consecințelor schimbărilor climatice la care au contribuit cel mai puțin”, a spus ministrul danez al dezvoltării, Flemming Møller Mortensen, când a anunțat cedarea de fonduri. El a adăugat că este timpul pentru acțiune concretă, nu doar de discuții.
Ministerul danez de externe a declarat într-un comunicat că suma de 35 de milioane de coroane daneze (4,7 milioane de euro) va merge către o organizație cu sediul în Frankfurt, Germania, care subvenționează asigurările în țările mai sărace.
Alte 32,5 milioane de coroane daneze (4,4 milioane EUR) vor merge către „parteneriatele strategice ale Ministerului societății civile, care gestionează pierderile și daunele legate de climă”. Se va pune un accent special pe regiunea Sahel, care cuprinde deșertul Sahara din Africa. Angajamentul a fost făcut în timpul unei reuniuni ministeriale din cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, la New York, citează Euronews.
6. Israel, invenție de ultimă oră: produse din lemn obținute cu ajutorul unei imprimante 3D
Un student al Universității din Ierusalim, alături de o echipă de cercetători, a creat, cu ajutorul unei imprimante 3D, un tip de pastă ce imită lemnul. Materia primă este reciclabilă și ar putea reprezenta pe viitor o alternativă mai sustenabilă ce ar putea înlocui lemnul.
Doron Kam, doctorand în cadrul universității și coordonatorul proiectului, susține că acest aparat poate produce diverse obiecte cu suprafețe de până la un metru.
Grupul de cercetători a creat o pastă cu o componență lemnoasă, care se usucă după procesul de imprimare 3D. Structura ei permite redarea proprietăților naturale ale lemnului și să fie manevrată cu ușurință, pentru a i se da forme noi, conform necesităților.
Vestea bună este că materia primă este complet reciclabilă, fiind obținută din reziduuri din lemn, și nu conține niciun element artificial. Invenția se află încă în stadiu de proiect, dar cercetătorii doresc să o poată replica, în curând, în cantități industriale.
7. Primul feribot cu emisii zero din lume navighează între Marsilia și Corsica
Următoarea ta călătorie în Corsica ar putea fi mai prietenoasă cu mediul, datorită unui nou feribot declarat ca având „zero emisii de microparticule”. Acesta face legătura între Marsilia și Ajaccio, iar experții în domeniu consideră că inovația ar putea schimba pentru totdeauna regulile din industria transportului maritim.
Reprezentând o premieră în industria de navigație, sistemul de filtrare cu particule fine al feribotului poate capta 99 la sută dintre oxizii de sulf și 99,9 la sută dintre particulele fine și ultrafine – principalii poluanți ai aerului emiși de nave.
Reglementările UE limitează în prezent conținutul de sulf al carburanților pentru ambarcațiuni, dar noile filtre ale motorului reduc și mai mult emisiile maritime. Până acum, pentru a reduce nivelul de oxid de sulf din combustibil, era necesar să se folosească, fie un combustibil mai puțin poluant, fie un dispozitiv special de curățare cu apă de mare a sistemului. Aceste dispozitive, care sunt amplasate în coșurile de fum ale navelor, sunt contestate pentru că deversează poluanții în mare.
8. Inventivitate japoneză : gătește cu ajutorul luminii solare
De peste un deceniu, o femeie din Japonia a spus adio facturilor la electricitate, însă nu din rea-voință.
Chikako Fujii, o japoneză în vârstă de 62 de ani din Tokyo, a demonstrat că se poate renunța la sistemele clasice de electricitate cu ajutorul tehnologiilor de ultimă oră. Femeia nu a mai plătit electricitatea de mai bine de 10 ani, deoarece toate aparatele electrice și electrocasnice din gospodărie au funcționat pe bază de energie verde, furnizată cu ajutorul panourilor solare montate în balconul propriu.
„Am adoptat acest stil de viață după Marele Cutremur din Japonia de Est, din 2011. La scurt timp după cutremur, în regiune au fost programate întreruperi de curent sistematice, de câteva ori pe zi, așa că am simțit nevoia să-mi pun la punct propria rețea electrică. Am început cu un singur panou solar instalat”, declară Chikako.
De atunci, ingenioasa japoneză și-a sporit colecția de panouri solare. Acestea generează în medie 1.000 de wați într-o zi însorită și alimentează aparatele electrice și iluminatul ei pentru câteva zile.
9. Previziune optimistă: gaura din stratul de ozon se poate închide în următorii 50 de ani
În 1987, la doar șapte ani după ce s-a descoperit că unele substanțe chimice produse de om dăunează stratului de ozon, a fost semnat Protocolul de la Montreal. Inițiativa viza reducerea cantității de substanțe chimice dăunătoare din atmosferă.
La începutul anului 2022, cercetătorii din cadrul Institutului NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) din SUA au descoperit o scădere cu circa 50 la sută a concentrațiilor de substanțe chimice nocive care dăunează stratului de ozon, comparativ cu anii 1980.
Oamenii de știință spun că este „o piatră de hotar semnificativă” pe calea redresării. Cu toate acestea, recuperarea stratului de ozon nu este o „concluzie uitată”, deoarece nivelurile atmosferice ale acestor substanțe chimice dăunătoare trebuie să scadă în continuare.
Concentrațiile acestor substanțe chimice peste Antarctica, unde subțierea stratului de ozon apare anual, scad și ele, dar într-un ritm mai lent. De obicei, începe să se formeze în emisfera sudică, în timpul primăverii – din august până în octombrie – și atinge dimensiunea maximă între mijlocul lunilor septembrie și octombrie, apoi nivelurile de ozon revin la normal până la sfârșitul lunii decembrie.
În 2021, această gaură a fost mai mare decât de obicei – mai mare decât dimensiunea continentului în sine. NOAA prezice că stratul de ozon antarctic s-ar putea recupera în cele din urmă „în jurul anului 2070”.
Până când se închide, în cele din urmă, gaura este urmărită de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS).
Foto : Pixabay.com
