Povești pozitive de mediu în luna iulie 2022

În general, știrile din mass media nu ne ajută prea mult să ne păstrăm moralul ridicat, în special când este vorba despre informații cu privire la problemele mediului înconjurător. Cu toate acestea, implicarea unor oameni curajoși și devotați ecologiei ne dau destule motive să rămânem optimiști și să le luăm exemplul.

Așa cum am promis în articolele anterioare, vă ținem la curent cu noutățile într-o notă pozitivă care abordează subiecte despre mediul înconjurător. Așadar, veți vedea că există suficiente situații care ne vor aduce zâmbetul pe buze și speranța.

Așa cum ne updatează site-ul Euronews, există o multitudine de motive în acest sens: poate fi vorba despre o știre aparent nesemnificativă, pe plan local, ceva amuzant sau lucruri extraordinare, care pot schimba lumea.

1. O scufundătoare spaniolă salvează o balenă de 12 metri, care a fost prinsă într-un năvod amplasat ilegal

Într-o acțiune de salvare subacvatică, patru scafandri spanioli au eliberat o balenă cu cocoașă, de 12 metri lungime, captivă într-o plasă de pescuit ilegală, aflată în derivă, în largul insulei Mallorca. Acest tip de năvod a fost clasat drept ilegal acum 30 de ani, în urma unei directive ONU, întrucât are capacitatea să prindă o cantitate enormă de vietăți marile, fapt care i-a câștigat infamul renume de „zidul morții”. Înițial, s-a încercat tăierea năvodului direct dintr-o ambarcațiune, însă fără succes, așa că s-a luat decizia să se apeleze la o echipă de scafandri. Misiunea lor a durat 45 de minute, timp în care au tăiat, efectiv, năvodul cu niște cuțite.

Unul dintre scafandrii implicați este biologul marin Gigi Torras, în vârstă de 32 de ani. Torras a declarat presei locale, citată de Euronews, că intervenția de salvare a fost un cadou extraordinar cu ocazia zilei sale de naștere – „a fost cel mai frumos cadou primit vreodată”, a spus aceasta. Scufundătoarea susține că, în primele secunde ale misiunii, balena a devenit puțin agitată, scoțând bule de oxigen, însă curând s-a liniștit, ca și cum a înțeles că este ajutată. De asemenea, femeia a mai declarat că a simțit că a primit chiar un gest de apreciere de la uriașul mamifer.

Balena epuizată fusese observată de pe o navă, la aproximativ trei mile de coasta estică a insulei Mallorca, fapt care a determinat Centrul de Salvare Marină „Aquarium” din Palma de Mallorca să intre în acțiune. Un astfel de exemplar de balenă cu cocoașă nu a fost văzut în jurul Insulelor Baleare decât de trei ori.

„Am continuat să tăiem năvodul și ea s-a scuturat puțin ca să se elibereze”, a spus Torras, adăugând că mamiferul a rămas pentru un timp în preajma celor patru scafandri pentru a-și recăpăta forțele, după care a schițat „un mic semn de mulțumire” înainte de a se îndepărta în adâncuri.

„A fost o experiență din altă lume, a fost incredibil, pur și simplu incredibil”, a spus Gigi Torres în numele întregii echipe.

2. „Bateriile de nisip” ar putea descoperirea-cheie pentru stocarea energiei solare și eoliene pe tot parcursul anului

Energia solară stocată în „baterii de nisip” ar putea ajuta finlandezii să treacă peste iarnile lungi și reci, care se preconizează a fi și mai grele după ce Rusia și-a oprit aprovizionarea cu gaz și electricitate.

Noua tehnologie a fost concepută de doi tineri ingineri finlandezi, Tommi Eronen și Markku Ylönen, fondatorii Polar Night Energy, dar va putea fi folosită în întreaga lume.

Deși o serie de alte grupuri de cercetare testează capacitățile nisipului de a stoca energie „verde”, cei doi sunt primii care implementează cu succes această nouă tehnologie, în cadrul unei centrale electrice comerciale din Finlanda.

3. Țestoasă dintr-o specie declarată extinctă a fost descoperită în Galapagos

Se credea că această specie de țestoasă gigant a dispărut de mai bine de un secol, singurul exemplar fiind văzut ultima oară, în 1906. O țestoasă femelă singuratică a fost descoperită pe insula Fernandina din Galapagos, oferind un indiciu că mai multe exemplare din această specie ar putea fi încă în viață.

În urma testelor de ADN, oamenii de știință au demonstrat că cele două exemplare – cea din 1906 și cea de acum – sunt înrudite, fapt care a ridicat mai multe semne de întrebare în legătură cu dispariția speciei.

4. Un oraș din Belgia interzice definitiv traficul autoturismelor

În 2020, orașul Leuven din Belgia a primit distincția de Capitală Europeană a Inovării. Edilii urbei au investit cu înțelepciune premiul de 1 milion de euro în inițiative și tehnologii prin care să mențină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, până în 2050.

Leuven a devenit un paradis pentru cicliști, renunțând la utilizarea autoturismelor pe drumurile publice. În prezent, Leuven este singurul oraș din Belgia unde bicicletele sunt mijlocul de transport preferat. Datorită unui plan puternic de mobilitate ecologică, ciclismul a crescut cu 40 la sută.

5. Aflați în pragul dispariției, papagalii Macaw Spix se întorc în sălbăticie

Au trecut 20 de ani de când acest mic papagal albastru a fost văzut în sălbăticie. Comerțul ilegal, braconajul și distrugerea habitatului au dus la dispariția sa.

Una dintre cele mai rare păsări din lume ar putea reveni în curând în mediul său natural. Un ONG german depune eforturi considerabile, susținând creșterea unei noi populații de Macaws Spix, cu obiectivul de a obține un număr de 180 de exemplare sănătoase.

6. Cea mai mare algă din lume a fost descoperită în apele Australiei: măsoară aproape 200 km

O echipă de biologi de la Universitatea din Australia de Vest și de la Universitatea Flinders au fost uimiți de descoperirea lor: o algă marină din specia Posidonia australis, care acoperă o suprafață de 180 de kilometri pătrați – de aproximativ trei ori mai mare decât cartierul Manhattan.

Inițial, aceștia au crezut că este o pajiște formată din mai multe tipuri de plante, dar au realizat că planta incredibil de vastă reprezintă un singur organism.

În afară de dimensiunea sa neobișnuită, planta are de două ori mai mulți cromozomi decât altele similare. Biologii consideră că a supraviețuit efectelor schimbărilor climatice datorită unei trăsături specifice – înmulțirea asexuată.

Vegetația marină e compusă din diferite specii care produc anual flori, fructe și răsaduri, la fel ca rudele lor de pe uscat. Aceasta are un rol fundamental în protejarea coastelor de daunele intemperiilor, stochează cantități mari de carbon și oferă habitat pentru o mare diversitate de alte vietăți. Conservarea și restaurarea pajiștilor subacvatice cu acest tip de vegetație are un rol vital în atenuarea și adaptarea la efectele nefaste ale schimbărilor climatice survenite în ultimul timp.

7. Elveția a cheltuit 2 miliarde de euro în 14 ani pentru a construi o „baterie hidroelectrică”

După „bateria de nisip”, specialiștii elvețieni ne oferă o altă invenție: bateria hidroelectrică, capabilă să stocheze energie echivalentă a 400.000 de baterii de mașini electrice; ea va fi pusă în funcțiune în Elveția, în cursul acestei luni.

Centrala de acumulare prin pompare a fost construită într-o cavernă subterană din cantonul elvețian Valais. Aceasta are capacitatea de a stoca și genera cantități mari de energie hidroelectrică și va juca un rol important în stabilizarea surselor de energie din Elveția și Europa.

8. Drone acvatice care înghit plasticul și țin deșeurile departe de ocean

Milioane de tone de plastic ajung în ocean în fiecare an, afectând iremediabil flora și fauna marină. De aceea, companiile din întreaga lume au dezvoltat dispozitive și tehnologii noi, pentru a ajuta la reducerea problemei poluării oceanului cu plastic.

Compania olandeză RanMarine a desfășurat în apele locale mai multe drone acvatice, cu dimensiunea de de 157 de centimetri lățime, numite WasteSharks, care captează deșeurile și le aduc înapoi pe uscat.

Dronele pot aduna până la 160 de litri de reziduuri, plante plutitoare și alge, potrivit RanMarine Technology.

Foto (c) Pixabay