Eficiența energetică a clădirilor – Element cu impact economic și ecologic
Consumul de energie, indiferent de modul în care aceasta este obținută, este esențial pentru dezvoltarea economică a întregii planete, pentru creșterea nivelului de trai și pentru eforturile de a face față creșterii demografice constante din ultimele decenii . Specialiștii se așteaptă ca în jurul anului 2050 populația globului să depășească 10 miliarde, fiecare ființă umană având un consum din ce în ce mai ridicat de energie.
Din păcate, cea mai mare parte a energiei este obținută în continuare prin arderea combustibililor fosili, ceea ce dăunează foarte grav mediului înconjurător, prin eliminarea în atmosferă a unor cantități impresionante de dioxid de carbon, un gaz cu un puternic efect de seră. O treime din energia utilizată la nivel global se folosește la încălzirea și răcirea clădirilor, de aici apărând nevoia, ca prin luarea unor măsuri diverse, să se micșoreze consumul în această privință, fără a se renunța la confortul dorit. În urma acestor eforturi, a apărut o practică economică și ecologică nouă, numită eficiența energetică a clădirilor.
În articolul de mai jos, vei afla ce este eficiența energetică a clădirilor, care este legislația care stă la baza ei în România și ce beneficii aduce. De asemenea, vei descoperi câteva metode prin care poți să crești eficiența energetică, precum și care sunt documentele utilizate pentru certificarea sustenabilității clădirilor.
1. Ce este eficiența energetică a clădirilor?
Eficiența energetică este un concept întâlnit în toată activitatea economică a omului, având înțelesul de a se obține un serviciu la același standard, dar printr-un consum mai redus de energie. În privința clădirilor, conceptul este mai complex, deoarece se urmărește obținerea unor beneficii în plus, precum protejarea mediului înconjurător, obținerea unui mediu sănătos în interiorul clădirilor, dezvoltarea socială a comunităților etc.
1.1. Definiția eficienței energetice
Conceptul de dezvoltare durabilă a economiei a fost introdus în secolul al XX-lea, urmărindu-se ca, în plus față de creșterea economică, să se urmărească obținerea unor condiții care să permită pe viitor ca această creștere să fie una sănătoasă și să nu dăuneze generațiilor viitoare. În cadrul conceptului de dezvoltare durabilă a fost introdus aspectul eficientizării energetice a clădirilor ca metodă esențială de dezvoltare durabilă. Prin introducerea acestei practici, are loc o economie de resurse primare, concomitent cu reducerea poluării mediului înconjurător.
Nevoia eficientizării energetice provine, în primul rând, din modul în care au fost construite clădirile în trecut, fără a se ține cont de pierderile termice cauzate de lipsa izolațiilor și a utilizării unor materiale de construcție slab calitative. În al doilea rând, populația Globului nu este educată în cea mai mare parte în spiritul economisirii energiei, ceea ce se transpune în practică prin pierderi și, implicit, prin facturi mai mari.
1.2. Legislația cu privire la eficiența energetică a clădirilor
Primele eforturi în direcția creșterii eficienței energetice a clădirilor au fost făcute la începutul anilor 2000, problema fiind inclusă în politica Uniunii Europene cu privire la energie și la schimbările climatice. Statisticile au arătat că, în Uniunea Europeană, clădirile consumă aproximativ 40% din totalul energiei, iar 75% din clădiri sunt ineficiente din punct de vedere termic, având vechimi cuprinse între 30 și 50 de ani, și chiar mai mult.
În anul 2002, UE a adoptat directiva numărul 91 a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor, în care erau prezentate moduri de îmbunătățire a acesteia. Documentul a fost modificat în 2010 prin introducerea conceptului de clădire cu consum energetic aproape de zero. Printre prevederile documentului, cunoscut și sub acronimul EPBD, se numără:
- clădirile nou construite trebuie să fie nZEB (consum foarte redus de energie);
- vânzarea și închirierea clădirilor se pot face doar după emiterea unui certificat de performanță energetică;
- statele membre ale UE trebuie să își ia măsuri pentru impunerea unor standarde minime de performanță energetică și să pună la punct programe de renovare a clădirilor vechi pentru atingerea scopului nZEB.
Parlamentul României a adoptat în anul 2020 Legea nr. 101 cu privire la performanța energetică a clădirilor, ce completa Legea nr. 372 din anul 2005, care are drept scop promovarea unor măsuri pentru creșterea performanței energetice a clădirilor.
Principala regulă este cea care stipulează ca noile clădiri construite din 2021 să respecte standardul nZEB (nearly Zero Energy Building) care înseamnă, de fapt, ca în noile clădiri consumul de energie să fie mai mic cu cel puțin 60 % față de cel al unei clădiri echivalente obișnuite, iar o parte din această energie trebuie să provină din sursele regenerabile (minim 30 % generată pe o rază de maximum 30 de km față de clădire), din pompe de căldură sau din agent termic provenit de la sistemul centralizat.
1.3. Beneficiile eficienței energetice
Consumul de energie este important în ceea ce privește clădirile, fie rezidențiale (case de locuit sau blocuri), fie clădiri publice sau terțiare (școli, spitale, teatre, spații comerciale, birouri, clădiri industriale), pentru că, prin intermediul utilizării energiei se obține un confort interior din punct de vedere higrotermic (temperatură și umiditate), acustic, vizual (în ceea ce privește cantitatea de lumină) și olfactiv/respirator.
În trecut, când populația era mai redusă numeric, energia era disponibilă la prețuri accesibile și aspectul ecologic nu era considerat esențial, nu se luau măsuri pentru limitarea pierderilor termice. În prezent, însă, situația s-a modificat sub toate cele trei aspecte, făcându-se eforturi crescute, pentru ca aceste pierderi să fie limitate și pe cât posibil să se ajungă la un consum apropiat de zero pentru obținerea confortului interior.
Deși aceste eforturi se materializează prin cheltuieli și muncă susținută, există câteva beneficii extrem de importante, de care se pot bucura toți oamenii:
- Prin implementarea unei eficientizări energetice a clădirilor se pot obține economii semnificative la plata facturilor pentru utilități. Încălzirea și răcirea spațiilor interioare reprezintă un procentaj considerabil din totalul utilităților și, din acest motiv, reducerea acestora cu până 70% prin aplicarea unor izolații corespunzătoare devine un element dorit de toată lumea. Calculele au arătat că, doar prin renovarea clădirilor deja existente în țările din UE, s-ar economisi peste 20 miliarde de euro anual și s-ar elimina în atmosferă cu 660 de milioane de tone de dioxid de carbon mai puțin decât în prezent;
- Prin implementarea unui proiect de eficientizare energetică a clădirii se obțin costuri reduse pentru atingerea unui confort sporit în interior, ceea ce face ca o categorie mult mai mare de persoane să poată beneficia de aceste condiții;
- Protejarea mediului înconjurător este o condiție esențială pentru viața sănătoasă a tuturor oamenilor din generațiile prezente și viitoare, iar reducerea consumului de energie contribuie în mod direct la reducerea materialelor poluante emise în sol, aer și apă;
- O izolare corespunzătoare este benefică și pentru sănătatea locatarilor, deoarece, prin eliminarea riscului de apariție a igrasiei, se reduce, de asemenea riscul contractării astmului. Totodată, pe timpul iernii, riscul de îmbolnăvire cauzată de o temperatură mult prea scăzută în casă este redus. Nu trebuie uitat nici aspectul izolației fonice, zgomotul fiind considerat un element poluant important, în special în orașele aglomerate.
2. Metode de creștere a eficienței energetice a clădirilor
În privința creșterii eficienței energetice a clădirilor se pot pune în practică două direcții, în funcție de vechimea clădirii. În cazul clădirilor deja construite, principala măsură este cea a implementării unei izolații termice corespunzătoare, pe când în cazul clădirilor noi există și alte măsuri, precum poziționarea clădirii, pentru a beneficia de lumina și căldura soarelui, și folosirea unor materiale de construcție cu calități izolatoare superioare.
2.1. Eficiența energetică a clădirilor noi
Directivele Uniunii Europene impun, printre altele, ca, pentru noile clădiri ridicate după anul 2022 în toate țările din componență, să se aplice reguli care să permită realizarea unor clădiri pasive (fără consum de energie) sau cu consum de energie apropiat de zero. Se urmărește:
- obținerea unui spațiu interior sănătos și confortabil pentru locatarii clădirii, dar și pentru zonele învecinate;
- utilizarea unor cantități reduse de materiale de construcție prin realizarea unor proiecte eficiente;
- implementarea ultimelor inovații în ceea ce privește tehnologiile folosite la ridicarea clădirii;
- utilizarea materialelor de izolare cu transfer termic redus;
- așezarea clădirilor în zone cu acces la transportul în comun sau la piste pentru bicicletă.
Nu trebuie pierdută din vedere nici utilizarea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară, geotermică), ce trebuie să fie generate în apropierea clădirii, la maximum 30 de kilometri de aceasta .
2.2. Eficiența energetică a clădirilor vechi
În cazul clădirilor vechi, problemele cu privire la eficiența energetică vin din izolația deficitară sau chiar din lipsa acesteia. Având în vedere că cele mai mari pierderi de energie se înregistrează prin porțiunile de acoperiș și ferestre, trebuie luate cele mai urgente măsuri (prin izolarea plafonului și a podului, prin înlocuirea ușilor și ferestrelor vechi, cu unele eficiente energetic). Importante sunt și izolarea pereților, precum și realizarea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură, ce nu permite pierderi termice către exterior.
3. Documente care certifică sustenabilitatea clădirilor
Eficiența energetică a clădirilor a devenit un concept familiar pentru marea masă a populației, tot mai mulți devenind conștienți de rolul ei în viața lor. În ultimii ani au apărut cerințe din ce în ce mai stricte cu privire la sustenabilitatea clădirilor, majoritatea proprietarilor fiind interesați de problema poluării mediului înconjurător, atât ca urmare a unui consum sporit de energie, cât și a utilizării unor tehnici și materiale de construcție cu efect poluant.
Studiile științifice au arătat care sunt cele mai importante caracteristici pe care o clădire nouă trebuie să le îndeplinească pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Din aceste cercetări a apărut un tip special de certificare a clădirilor, cunoscut sub numele de certificarea BREEAM, acronim al formulei ”Building Research Establishment Environmental Assessment Method”.
Această certificare nu trebuie obținută în mod obligatoriu, dar deținerea unui document care să ateste atingerea nivelurilor minime cerute de standarde este un plus considerabil ce dovedește grija pentru mediul înconjurător și implicare ecologică a proprietarilor clădirilor. Clădirile certificate în acest mod sunt preferate de tot mai multe persoane, atât ca spațiu de locuință, cât și ca spațiu de desfășurare a activităților economice, spiritul ecologic fiind prezent la o gamă din ce în ce mai diversă de oameni.
Categoriile analizate prin acest certificat se referă la reducerea emisiilor de carbon, consumul de energie minim, protecția biodiversității, durabilitatea și rezistența, precum și posibilitățile mari de adaptare la schimbările climatice. Certificatul se acordă prin calcularea unui punctaj, acordându-se la final de la 1 la 6 stele (de la acceptabil, la remarcabil).
Un alt document ce poate fi obținut este studiul de impact asupra mediului, realizat de o firmă de consultanță în domeniul protejării mediului înconjurător, ce presupune adunarea unor date care evidențiază ce impact ar avea ridicarea unei clădiri asupra mediului înconjurător. Prin obținerea unui astfel de certificat, viitorii proprietari, în special cei care vor utiliza spațiul în scopuri economice, vor obține date cu privire la potențialele efecte negative asupra mediului înconjurător și vor primi propuneri alternative care să micșoreze efectul negativ. Studiile de impact asupra mediului sunt obligatorii în România pentru companiile care ar putea să dăuneze naturii prin dezvoltarea unor proiecte.
În concluzie, eficiența energetică a clădirilor este un concept cu o triplă obligativitate. În primul rând, există obligația legală, în special în cazul noilor clădiri construite, în al doilea rând, este o obligație morală, de a lua măsuri prin care se va lăsa moștenire viitoarelor generații o planetă sănătoasă și curată. În al treilea rând, este vorba despre aspectul economic, deoarece, prin creșterea eficienței energetice, scade consumul de energie și facturile de utilități vor fi mai ușor de plătit.
Surse foto:
pexels.com
unsplash.com
