Un deşeu biodegradabil este acela ce se poate descompune în mod natural, adică nu are neapărat nevoie de intervenţia omului pentru a fi distrus sau depozitat. Deşi deşeurile biodegradabile sunt descompuse în mod natural prin intervenţia factorilor de mediu, acest lucru nu înseamnă ce ele pot fi aruncate oriunde sau că nu pot avea un impact negativ asupra mediului. Gestionarea eficientă a gunoiului se poate face fără foarte multe eforturi din partea fiecăruia dintre noi, însă pentru aceasta este important să cunoşti câteva detalii despre tipurile de gunoi şi despre modul în care acesta este aruncat. Fie că vorbim despre  gestionarea deşeurilor din propria locuinţă sau de la locul de muncă, fie că ai o firmă ce generează astfel de resturi şi vrei să te asiguri că gestionarea lor se face cât mai bine, am pregătit pentru tine un mic ghid care să te ajute. Află mai multe despre ce înseamnă deşeuri biodegradabile, diferenţa dintre deşeuri biodegradabile şi nedegradabile şi care este legislaţia ce regementează eliminarea lor:

1. Ce sunt deşeuri biodegradabile

Care sunt deşeurile biodegradabile? Acelea ce se descompun în mod natural cu ajutorul oxigenului, razelor solare, apelor sau microorganismelor. Deşeurile biodegradabile se mai numesc şi organice sau deşeuri verzi. Resturile alimentare, animale sau resturile din plante sunt toate exemple de produse biodegradabile. Acestea se folosesc pentru a fi transformate în îngrăşământ natural, însă trebuie manevrate cu atenţie, deoarece atunci când nu sunt manageriate corespunzător descompunerea lor duce la producţia crescută de metan, un gaz cu efecte dăunătoare asupra sănătăţii.

2. Deşeuri biodegradabile şi nedegradabile: diferenţe

Deşeurile biodegradabile sunt acelea ce se descompun în mod natural, în timp ce acelea nedegradabile au nevoie de intervenţia umană pentru a fi descompuse. Iată care sunt diferenţele şi asemănările dintre cele două:

•     Atât deşeurile biodegradabile, cât şi cele nedegradabile necesită intervenţia umană. Primele trebuie transformate în îngrăşământ natural şi nu pot fi aruncate oriunde, chiar dacă factorii naturali duc la descompunerea lor, deoarece în procesul de descompunere se produce metan, un gaz toxic. Deşeurile nedegradabile sunt cele ce ajung la groapa de gunoi şi nu se pot descompune. Din păcate, arderea deşeurilor nedegradabile cauzează poluarea aerului, aşa că singura soluţie o reprezintă reciclarea lor.
•     Deşeurile nedegradabile nu se descompun natural, decât în sute de ani. actorii naturali, cum ar fi oxigenul sau razele soarelui nu le pot distruge sau transforma. Plasticul, metalul sau sticla sunt doar câteva exemple de deşeuri nedegradabile. Cele degradabile sunt transformate cu ajutorul naturii.

• Gunoiul biodegradabil nu se reciclează în produse noi, ci se transformă în îngrăşământ natural sau compost. Produsele biodegradabile au nevoie de intervenţia omului pentru a fi descompuse în mod natural cât mai rapid (prin expunerea la microorganisme ce ajută procesul, oxigen etc.), însă nu le poţi transforma în produse noi, precum în cazul plasticului, ci doar în compost. De asemenea, deşeurile biodegradabile pot fi folosite pentru a crea biogaz, gaz utilizat pentru producerea de combustibil sau pentru încălzire. Pe de altă parte, deşeurile nedegradabile, în mare parte, se pot recicla pentru a obţine produse noi. O sticlă de plastic poate fi reciclată pentru a se obţine alte produse din plastic, precum pungi sau tacâmuri de unică folosinţă.

•     Ambele tipuri de gunoi dăunează mediului, atunci când nu sunt aruncate şi tratate în mod corespunzător: duc la creşterea producţiei de metan, pot polua aerul, solul şi apele.

3. Reciclarea deşeurilor biodegradabile

Reciclarea deşeurilor biodegradabile nu este una propriu-zisă, ci este o transformare a acestora fie în compozit, fie în energie:

•     Prin ardere. Arderea deşeurilor biodegradabile generează căldură, iar căldura este transformată în electricitate, cu ajutorul unor turbine. Din păcate, procedeul de ardere generează emisii de dioxid de carbon, ce dăunează mediului înconjurător şi sănătăţii.
•     Prin privarea de oxigen. Atunci când gunoiul organic este este descompus de către microorganisme în absenţa oxigenului are loc producţia de biogaz. Biogazul este alcătuit în principal din metan şi dioxid de carbon şi poate fi folosit mai departe pentru a fi transformat în combustibil sau gaz pentru încălzire şi uz casnic.
•     Prin expunerea la oxigen. Deşeurile organice se transformă în compozit prin expunerea lor la oxigen. Acestea sunt depozitate în spaţii special destinate acestui proces, unde sunt combinate deşeurile organice lichide cu cele solide pentru a fi descompuse în mod natural în prezenţa oxigenului.

4. Deşeuri biodegradabile: legislaţie

Legea deşeurilor biodegradabile există în toate ţările dezvoltate şi de cele mai multe ori vizează următoarele aspecte:

•     Deșeurile biodegradabile să fie colectate separat. Pentru ca transformarea acestora în compozit şi energie să poată avea loc, deşeurile biodegradabile nu trebuie amestecate cu cele nedegradabile şi este necesară colectarea lor separată.
•     Compostarea şi fermentarea gunoiului biodegradabil să se facă în mod sigur şi corespunzător pentru a nu dăuna mediului înconjurător.
•     Dacă există deșeuri periculoase în gunoiul organic, acesta nu mai poate fi folosit pentru a fi transformat în îngrăşământ şi nu mai poate fi tratat în nicio staţie destinată acestui tip de procesare.

Pentru cei ce deţin firme sau afaceri care generează deşeuri biodegradabile cea mai bună soluţie este să apeleze la consultanţă de mediu specializată pentru a afla toate detaliile de care au nevoie, cum ar fi codurile deşeurilor biodegradabile, care sunt folosite pentru a identifica şi indică modul de tratarea pentru fiecare tip de deşeu în parte. De asemenea, cu ajutorul unei firme specializate, reprezentanţii afacerilor ce generează deşeuri, pot afla tot ce au nevoie despre legislație şi cum să o respecte întocmai. Legile de mediu se modifică des din cauza noilor tehnologii ce apar în domeniul protecţiei mediului.

5. Deşeurile biodegradabile şi problema resturilor alimentare

Risipă şi surplusul alimentar se încadrează la categoria deşeurilor biodegradabile, însă rămâne o problemă ce afectează atât resursele de hrană, cât şi mediul înconjurător.

Unde apare risipa şi surplusul de mâncare?

Surplusul de mâncare şi risipa apar încă de la cultivare  şi au loc atât în industrii, cât şi în gospodarii:

•     Surplusul şi risipa de alimente începe chiar din producţie. Spre exemplu, o mare parte din recolte se pierde anual datorită faptului că fermierii produc uneori mai mult decât se cere pe piaţă. Spre exemplu, atunci când cererea pentru porumb creşte rapid, fermierii vor pregăti pentru recoltare o cantitate mai mare. Când apar evenimente neaşteptate, cum ar fi o scădere bruscă a cererii sau situaţii speciale, ca închiderea HoReCa din timpul pandemiei de coronavirus, o mare parte din producţie este irosită.
•     În fabricile de producţie şi procesare. Fabricile unde mâncarea este procesată produc deşeuri alimentare, în ciuda eforturilor de a refolosi pe cât de mult posibil resturile ce rămân în urmă. Problemele cu aparatura, producţia în exces sau perturbarea activităţii de către factori externi, toate pot duce la generarea de resturi alimentare.
•     În procesul de distribuţie şi transport. Risipa de alimente apare şi atunci când produsele sunt transportate spre a fi distribuite vânzătorilor. Spre exemplu, alimentele ce nu au fost ţinute corespunzător de către transportatori pot fi refuzate de către comercianţi, ceea ce duce la crearea de risipă.
•     În domeniul retail. Hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele ce vând alimente generează anual cantităţi enorme de deşeuri alimentare. Întotdeauna vor exista pe rafturi produse ce nu se vând, iar atunci când acestea se alterează sau expiră trebuie aruncate. În ciuda încercărilor de a vine mâncarea ce urmează să expire la preţuri mai mici, întotdeauna vor exista alimente ce se strică pe rafturile magazinelor. Fructele, legumele, produsele de patiserie şi mâncărurile gata preparate sunt şi ele o sursă de risipă alimentară, deoarece se strică mult mai repede comparativ cu produsele ambalate şi trebuie aruncate odată ce se alterează.
•     În restaurante şi instituţii. Restaurantele, dar şi şcolile, spitalele sau hotelurile generează anual foarte multe deşeuri alimentare. Porţiile foarte mari, depozitarea incorectă a ingredientelor şi a materiei prime, meniurile bogate în numeroase feluri de mâncare, toate contribuie la generarea de resturi de mâncare. Bufetele suedeze sau de tip “all you can eat” duc la crearea de risipă alimentară mult mai mare comparativ cu celelalte tipuri de restaurante, deoarece din cauza restricţiilor impuse de Direcţiile de Sănătate Publică nu pot reutiliza sau dona mâncarea rămasă.
•     În gospodarii. Cea mai mare cantitate de resturi alimentare este generată de gospodării. Tone de produse alimentare sunt irosite anual în gospodăriile din fiecare ţară dezvoltată, deşi risipa de mâncare din gospodării poate fi prevenită şi gestionată fără prea mult efort.

De ce atât de multă mâncare este risipită în gospodării?

Există mai multe motive pentru care are loc o risipă foarte mare de alimente în gospodăriile din lumea întreagă, iar printre acestea se numără:

•     Mâncarea se strică în frigider. O mare parte din deşeurile alimentare din gospodării sunt generate de mâncarea ce se strică în frigider sau în casă, înainte de a fi folosită. Faptul că aceasta nu este stocată corespunzător, nu este vizibilă în frigider sau pe rafturi, ori  este folosită parţial şi mai apoi aruncată se numără printre cele mai comune motive pentru care mâncarea cumpărată este aruncată înainte de a fi folosită.
•     Porțile prea mari de mâncare. Mâncarea ce este preparată în porţii prea mari şi rămâne în surplus este deseori aruncată. În plus, deşi resturile mâncării gătite pot fi mâncate ulterior, a doua zi sau chiar în câteva zile, majoritatea persoanelor uită de ele şi le aruncă.
•     Cumpărarea unei cantităţi prea mari de mâncare. Promoţiile la mâncare, reducerile şi reclamele te pot convinge să cumperi mult mai multă mâncare decât ai nevoie sau să cumperi produse pe care nu le vei mânca, ci cel mult vei gusta din ele. Este important să nu mergi niciodată la cumpărături atunci când îţi este foame, deoarece vei avea impulsul de a cumpăra mult mai multe produse decât îţi trebuie. De asemenea, înainte de a merge la casă, nu uita să mai arunci o privire la produsele din coş şi să te gândeşti dacă ai pus acolo alimente de care nu ai cu adevărat nevoie sau pe care nu le vei mânca.
•     Estimarea incorectă a cantităţii de mâncare de care ai nevoie. Lista de cumpărături poate fi cel mai bun aliat atunci când mergi la cumpărături, dar şi cel mai mare duşman, atunci când nu este corect alcătuită. Atunci când scrii lista de cumpărături, încearcă să te gândeşti cu exactitate la mâncarea de care ai nevoie şi pe care o vei prepara. Elimină de pe ea alimentele pe care nu ai siguranţa că le vei folosi. De asemenea, mesele neplanificate la restaurante şi comenzile spontane de mâncare gătită pot duce la risipa alimentelor aflate deja în frigider şi care trebuiau preparate. O soluţie pentru această problemă o reprezintă congelarea produselor înainte ca acestea să expire, dacă îţi dai seama că nu le vei folosi curând.

Ce poţi face pentru a reduce deşeurile alimentare din gospodărie?

Pentru a reduce cantitatea de gunoi alimentar din gospodăria ta, încearcă următoarele sfaturi:

•     Depozitează corect alimentele. Asigură-te întotdeauna că toate cumpărăturile sunt depozitate corespunzător pentru a le prelungi durata de viaţă.
•     Calculează porţiile de mâncare în funcţie de cât se mănâncă în gospodărie. Nu găti niciodată în exces, este de preferat să găteşti mai puţin şi să suplimentezi după aceea dacă este necesar.
•     Foloseşte întotdeauna o listă de cumpărături. Scrie-ţi de acasă o listă de cumpărături ce conţine tot ceea ce ai nevoie şi evită să cumperi impulsiv.
•     Foloseşte resturile alimentare. Dacă ai gătit prea multă mâncare, o poţi lăsa pentru a doua zi, ori o poţi refolosi la prepararea altor mâncăruri.

Deşeurile biodegradabile reprezintă o problemă pentru mediul înconjurător doar atunci când nu sunt tratate corespunzător. Asigură-te întotdeauna că sortezi și arunci deşeurile cât mai corect posibil pentru ca acestea să poată fi reciclate cât mai bine posibil. Pentru a nu genera o cantitate mare de deşeuri organice, te poţi implica activ, reducând numărul de resturi alimentare din gospodărie. Astfel, nu doar  impactul asupra mediului este redus, ci  se obţine și o economie substanţială.

Surse foto: Pexels.com, Pixabay.com