În întreaga lume, se pune din ce în ce mai mult problema găsirii unor modalități de obținere a energiei verzi care să implice costuri destul de reduse și un randament ridicat. În ultimii 30 de ani, mai ales, această problemă a devenit din ce în ce mai presantă, odată cu celelalte aspecte ce țin de protecția mediului, printre care cel mai important este combaterea poluării aerului prin activități economice și din alte surse.

Și în România s-au luat, începând cu anii 2000, mai multe măsuri de reglementare și promovare a susținerii producerii și consumului de energie din surse regenerabile. În prezent, cel mai mare procent este atins de hidrocentrale, care aduc în jur de 30% din totalul de energie brută a țării.

În continuare, poți afla mai multe detalii despre ce înseamnă energia verde, despre legile prin care este reglementată, precum și despre acțiunile pe care le pot lua antreprenorii pentru a contribui la producerea acesteia.

1. Ce este energia verde și care sunt tipurile acesteia?

Energia verde reprezintă energia electrică obținută prin mijloace sustenabile, cu un impact redus asupra mediului. Aceasta se folosește de procesele fizice naturale de pe Terra, fără a folosi resurse precum cărbunii sau combustibilii fosili. Printre cele mai cunoscute exemple, se numără curentul obținut prin centralele solare și prin cele eoliene. În afara acestora, există și alte tipuri de instalații ce utilizează anumite fenomene naturale, acestea fiind:

• centrale geotermale – utilizează energia geotermală, obținută din căldura din interiorul Pământului;

• centrale hidroelectrice – se folosesc de forța hidraulică, adică capacitatea apelor de a crea lucru mecanic în urma curgerii lor;
• centrale mareomotrice – energie produsă prin intermediul valurilor și a curenților oceanici.

Acestea au avantaje, dar și dezavantaje, din diferite puncte de vedere. Plusurile sunt evidente, reducerea impactului asupra resurselor neregenerabile și micșorarea gradului de poluare a aerului. Iată, însă, care sunt neajunsurile fiecărui tip de instalație de producere regenerabilă a energiei electrice:

Centralele solare au dezavantajul că necesită cheltuieli de întreținere mai mari decât panourile solare și necesită o putere mai mare instalată decât în alte cazuri, deși sunt mai eficiente când se investește puțin în ele. De asemenea, aceste instalații nu pot fi create oriunde pe Glob. Trebuie ca în majoritatea zilelor dintr-un an să fie suficiente zile cu soare pentru ca acestea să dea randamentul scontat.

În ceea ce privește centralele eoliene, nici acestea nu pot fi amplasate oriunde, mai ales că vântul este adesea imprevizibil chiar și în aceeași zonă. Astfel, se poate întâmpla ca în anumite momente să existe un exces de curent care trebuie depozitat într-un buffer sau livrat consumatorilor printr-un sistem special.

De asemenea, este necesar ca amplasamentul să fie identificat cu atenție, cu ajutorul unei hărți a tipologiei vânturilor, iar investițiile necesare sunt foarte mari. Apar și alte inconveniente legate de faptul că suprafața pe care trebuie instalate turbinele este foarte mare, iar din cauza zgomotului accentuat trebuie instalate în zone nepopulate, ceea ce poate duce la costuri suplimentare pentru transportarea către consumatori. Nu în ultimul rând, unele specii de păsări pot fi afectate în zborul lor.

În cazul centralelor mareomotrice, acestea produc energie în mod intermitent, deși au avantajul că nu contribuie la accentuarea efectului de seră. În unele perioade mai îndelungate, producția de curent electric poate fi chiar apropiată de zero. De asemenea, acest tip de instalație are un impact crescut asupra mediului în care este instalată, determinând schimbarea echilibrului ecologic în fluvii, în amonte și în aval față de locul unde se află.

În afara acestor aspecte, trebuie luat în considerare și că este necesar să se investească mult pentru construcția și pentru întreținerea centralelor mareomotrice. În prezent, se fac cercetări pentru crearea unei metode de folosire a mareelor într-un mod care să nu dăuneze habitatului. Un astfel de proiect se bazează pe crearea de instalații în zone semănând cu niște lacuri artificiale, umplute cu apa adusă de maree, care se golesc odată cu acțiunea refluxului.

În ceea ce privește centralele pe bază de energie hidraulică, este important de observat că prin construirea de baraje pot fi distruse anumite ecosisteme. Totodată, uneori poate fi necesară relocarea oamenilor în alte zone și pierderea unor zone agricole. In plus, o astfel de instalație este costisitoare și trebuie să răspundă la anumite cerințe foarte stricte pentru a fi viabilă (rezistență la seisme și inundații, studii de mediu etc.).

2. Reglementări la nivel național și european privind energia verde

La nivel național și european, de-a lungul ultimilor 20-25 de ani au început să fie avute în vedere din ce în ce mai mult problemele de mediu în legătură cu poluarea. Astfel, au fost luate o serie de măsuri în mai multe direcții, mai ales în domeniul menținerii calității aerului, al gestionării adecvate a deșeurilor și al metodelor de obținere a energiei electrice. În continuare, poți afla mai multe despre legislația privitoare la energia din surse regenerabile.

2.1. Măsuri luate la nivel național privind producția și consumul de energie verde

În România, pentru producerea și promovarea producerii de energie electrică regenerabilă, începând cu anul 2003 au început să fie create legile primare care stau la baza acestei activități.

Iată care sunt principalele hotărâri, unele dintre ele modificate ulterior, care au stat la baza producerii accentuate de energie verde:

HG nr. 443/ 2003, legată de promovarea producerii de energie electrică regenerabilă stabilește cuantumul faptul că aceasta trebuie să reprezinte 30% din consumul de energie brută la nivel național, nivel atins în 2010. În prezent, procentul este de peste 42%. De asemenea, se stipula că resursele regenerabile trebuiau să reprezinte cel puțin 11% din acest consum. Această hotărâre a fost abrogată prin OUG 88/ 2011.

HG nr. 1535/ 2003 privește aprobarea strategiei de valorificare a surselor verzi de energie, luând în considerare avantajele și dezavantajele energiei regenerabile, implicațiile financiare și celelalte aspecte pentru ajungerea la procentul scontat.

HG nr. 1892/ 2004 stabilește metodele de promovare a energiei verzi, introducând certificatele verzi și sistemul cotelor obligatorii.

HG nr. 14229/ 2004 reglementează certificarea surselor folosite pentru producerea energiei regenerabile, prin stabilirea documentelor necesare obținerii garanțiilor de origine.

Prin OG nr. 22/ 2008 se stabilește luarea măsurilor pentru promovarea utilizării de energie verde în rândul consumatorilor finali.

O altă hotărâre care are drept scop impulsionarea construirii de instalații pe bază de resurse regenerabile este HG nr. 750/ 2008, care privește finanțarea acordată agenților economici pentru investiția inițială în acest domeniu. Aceasta este completată de HG nr. 1661/ 2008, ce are drept scop promovarea energiei verzi în rândul administrațiilor locale.

Certificatele verzi pentru producători de energie din surse regenerabile

Pentru producătorii de energie din surse regenerabile, sunt disponibile certificate verzi, prin care este atestat faptul că o anumită cantitate de energie electrică este obținută astfel.

2.2. Cum este reglementată energia verde în Uniunea Europeană?

Reglementarea energiei verzi la nivel european coincide cu intrarea problemelor de mediu la nivel mai larg în dezbaterea publică. Primele legi în acest sens au fost adoptate în 1997, când se stabilea că până în anul 2010 22,1% din consumul de electricitate trebuia să provină din surse regenerabile. În 2001, s-au stabilit obiective specifice pentru fiecare stat pentru al Uniunii Europene. Pentru că prin aceste măsuri nu au fost obținute rezultatele dorite, ulterior a fost creat un cadru legislativ mult mai bine definit.

Energia verde la nivel european în viitor 

Una dintre cele mai recente dezvoltări în domeniu este cea survenită în urma Conferinței de la Paris din 2015 în legătură cu climatul, prin care s-a stabilit că procentul de energie din surse regenerabile trebuiau să atingă 27% din consumul total până în 2030 în Uniunea Europeană.

În 2018, a fost introdusă o nouă directivă care intra în vigoare în cadrul proiectului „Energie curată pentru toți europenii”, prin care se urmărea aducerea Uniunii pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește energia din surse regenerabile și respectarea mai fidelă a angajamentelor agreate prin Acordul de la Paris.

Se urmărea atunci ca până în 2030 32% din energia din Europa să devină verde, cu mențiunea că până în 2023 urma să fie revizuit procentul,  în funcție de progresele făcute între timp.

În 2020, procentul a crescut încă o dată până la 55% sau chiar 60%, un număr foarte mare, dar care a fost considerat potrivit în urma semnării Pactului pentru Europa Verde și a anunțării planului strategiei energetice de către Comisia Europeană von der Leyen.

La nivel european, în plan energetic, una dintre cele mai importante perspective este crearea unei Uniuni a Energiei, care ar presupune integrarea totală a piețelor naționale de energie. În 2015, acest proiect a fost readus în discuție de către directorul Comisiei Europene de atunci, Jean-Claude Juncker. Acesta relansa discuția în contextul tensiunilor dintre Europa și Rusia și al războiului din Siria.

Una dintre mizele unei Uniuni a Energiei, în afară de diversificarea surselor de energie, care ar duce la o mai mare independență în situații nesigure ca cea din 2015 este și descurajarea statelor membre de a deveni „insule energetice”, care mizează pe o completă autonomie a sistemului de energie și gaze naturale. În acest sens, s-ar putea construi o infrastructură puternică care să deservească toate țările din Uniunea Europeană.

3. Energia verde din deșeuri, potențial pentru viitor

Valorificarea ambalajelor prin crearea energiei electrice este o metodă încă nouă de gestionare deșeurilor din diferite materiale, dar aceasta ar putea fi folosită mai mult în viitor. În România, numărul centralelor ce utilizează această metodă este foarte mic.

Există  trei metode de distrugere a deșeurilor prin care poate fi obținută energia din deșeuri:

• combustia (o turbină este mișcată prin intermediul căldurii produse în timpul arderii ambalajelor);
• gazeificarea (deșeurile se combină cu oxigen sau abur, în urma acestui proces rezultând gazul sintetic, folosit apoi pentru producerea energiei și pentru alimentarea mijloacelor de transport);
• piroliza (constă în descompunerea deșeurilor fără oxigen, la temperaturi înalte).

Pe lângă deșeurile din ambalaje, pot fi folosite și cele provenite din surse organice, prelucrate prin digestia anaerobică, proces în urma căruia este obținut biogazul.

Ca alte metode de obținerea a energiei, și aceasta are avantajele sale, printre care se numără faptul că unele metode de ardere a combustibilului poluează destul de mult (daca nu exista sisteme de captare,  filtrare, neutralizare…). Totuși, este de preferat față depozitarea în gropi de gunoi și este utilă în cazul în care este vorba despre tratarea deșeurilor de tipuri diferite, deși în ordinea acțiunilor luate reciclarea este prima în centrale speciale.

Avantajele arderii deșeurilor în vederea obținerii de energie electrică sunt și:

• distrugerea microorganismelor patogene la temperaturi înalte;
• reducerea volumului de deșeuri care altfel ar fi fost incinerate;
• posibilitatea de utilizare sau vânzare a energiei rezultate.

Printre dezavantaje se mai numără și:

• costuri mari pentru crearea centralelor și întreținerea lor;
• pentru incinerarea deșeurilor periculoase este nevoie de instalații speciale;
• depozitarea ulterioară a cenușii rezultate în urma arderii;
• sunt necesare filtre speciale de reținere a poluanților rezultați în urma procesului.

Acestea sunt principalele chestiuni ce țin de modul de obținere a energiei electrice din surse regenerabile, precum și de legislația în acest domeniu care se aplică la nivel european și național. Procentul de energie verde prevăzut crește din ce în ce mai mult, odată cu crearea de facilități noi de producere a acesteia.

Sursă foto: Pixabay.com