ESG – Noul tip de moralitate al mediului de business
De-a lungul timpului, mediul de afaceri a fost guvernat de anumite principii de bază, care erau urmărite ca fiind scopuri finale ale oricărei activități economice. Multă vreme, singurul scop existent era cel de a obține un profit cât mai mare pentru proprietarii și acționarii companiilor, modalitatea prin care acesta era obținut nefiind o componentă majoră. Treptat, în mediul de business a început să se dezvolte un nou tip de moralitate, care nu mai pune doar profitul printre țintele urmărite, ci și alte elemente, cum ar fi responsabilitatea socială. În prezent, direcția cea mai urmărită, care are mari șanse să devină noul standard de moralitate în business, este conceptul cunoscut sub numele de ESG, care are rolul de a crea un set de standarde ușor de cuantificat, ce arată preocuparea companiilor legată de trei elemente decisive, și anume mediul înconjurător, relațiile sociale și modul de guvernare a afacerii.
În articolul de mai jos vei afla ce înseamnă ESG, care este definiția conceptului și care sunt prevederile legislative care reglementează situația la nivel european și național. De asemenea, vei putea descoperi care sunt modalitățile de evaluare pe care investitorii le utilizează pentru a decide acțiunea în ceea ce privește scorul ESG și care sunt metodele utile pe care companiile le pot folosi pentru a deveni relevante în această direcție.
1. Ce înseamnă conceptul ESG
Lumea afacerilor este una foarte dinamică, în special în ultimii ani în interiorul acesteia pătrunzând elemente noi, care au o importanță decisivă pentru societatea actuală. Printre acestea se numără și conceptul ESG care are ca principal rol realizarea unor criterii pe baza cărora se decide investiția într-o anumită companie și prin care băncile decid dacă acordă sau nu finanțarea necesară pentru dezvoltarea afacerii.
Prin intermediul scorului ESG se evaluează modalitatea prin care compania respectivă abordează riscurile din domeniul protejării mediului înconjurător, riscurile realizării unor relații sociale corecte cu angajații, acționarii și comunitatea din jur și pe cele cu privire la modalitatea de conducere a activităților economice într-un mod corespunzător.
1.1. Definiția conceptului ESG
Conceptul ESG este definit ca un acronim al termenilor Environmental, Social and Governance care înseamnă într-o traducere exactă ,,mediu înconjurător, aspectele sociale și guvernanța”. Cele trei direcții sunt considerate ca fiind unele ce trebuie să fie urmărite de către orice companie ca semn al preocupării pentru protejarea planetei și pentru realizarea unui mediu de afaceri corect, moral, de care să beneficieze toate părțile implicate.
Conceptul este cunoscut de mai mult timp, dar de abia în ultimii ani a devenit unul important, odată cu formarea noilor generații de oameni de afaceri care nu au ca principal scop doar urmărirea profitului, ci doresc să facă trecerea către o economie bazată pe responsabilitate.
1.2. Legislația europeană și românească referitor la ESG
Cadrul de reglementare al conceptului ESG este creat în urma aplicării a trei acte normative la nivelul Uniunii Europene:
- „Regulamentul taxonomia” se referă la modalitatea de identificare a sustenabilității companiilor prin aplicarea unui sistem de clasificare ce este util, în special, pentru investitorii care preferă să-și folosească banii pentru a se implica în afaceri care nu funcționează pe baza secătuirii resurselor planetei.
- „Regulamentul SFRD” este un document ce obligă instituțiile de credit să țină cont și de sustenabilitate, nu doar de profit.
- „Directiva privind raportarea nefinanciară” (NFRD) prin care se stabilește ca fiind obligatorie o raportare nefinanciară a companiilor ce au mai mult de 500 de angajați. Această raportare trebuie să conțină și elemente de mediu sau de responsabilitate socială.
Aceste trei documente legislative sunt reflectate în legislația națională prin Ordinul nr. 1938/2016 și Ordinul nr. 3456/2018. Aceste două documente stabilesc obligativitatea raportării nefinanciare, de prezentare într-un raport anual a unor informații cu privire la aspecte de mediu, la siguranța participanților la activitatea economică, la folosirea energiilor alternative, la limitarea poluării și la micșorarea amprentei de carbon.
Conform regulamentelor, companiile care au mai mult de 500 de angajați sau cele care au active peste 20 de milioane de euro sau cifra de afaceri netă de peste 40 de milioane de euro trebuie să prezinte astfel de documente.
2. Modalități de evaluare a performanțelor unei companii cu ajutorul scorului ESG
Din ce în ce mai des, performanțele unor companii sunt cântărite și din alte puncte de vedere decât succesul financiar. Investitorii, acționarii, instituțiile de credit și bursele de valori țin cont de scorul ESG pentru a se îndrepta într-o direcție sau alta. Mai mult decât atât, tinerii ce doresc să obțină un loc de muncă se îndreaptă către companii ce au un scor ESG pozitiv, aceeași direcție fiind înregistrată și în cazul clienților care vor să aibă relații de afaceri cu firme ce dovedesc o responsabilitate crescută în acest sens. Evaluarea companiilor pentru obținerea unui scor ESG pozitiv se poate face din trei puncte de vedere, și anume al mediului înconjurător, al relațiilor sociale și al modului de guvernare.
2.1. Evaluarea companiilor din punct de vedere al mediului
Protejarea mediului înconjurător este o preocupare ce trebuie să devină una de bază în toate activitățile economice desfășurate. Chiar dacă pare că doar anumite companii prin activitatea lor ar putea provoca daune mediului înconjurător, de fapt, orice activitate economică are o urmare negativă mai mică sau mai mare și, din acest motiv, este vital ca orice manager să fie preocupat de evaluarea și analizarea activităților desfășurate pentru a putea lua măsuri corecte în vederea limitării efectelor negative.
Printre activitățile care pot fi realizate în acest sens se numără:
- Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră este o modalitate excelentă de obținere a vizibilității pozitive și de creștere a scorului ESG. Aceste gaze, dintre care se remarcă dioxidul de carbon, au proprietatea de a menține energia termică produsă de soare la nivelul planetei și să ducă, astfel, la încălzirea climatică, ce duce la accentuarea fenomenelor meteorologice severe și la creșterea nivelului mărilor și oceanelor.
- Utilizarea unor surse de energie alternativă, ca de exemplu panourile fotovoltaice ce generează curent electric direct de la soare, instalațiile eoliene ce profită de forța vântului sau alte surse, reprezintă metode de a micșora cantitățile de combustibil fosili arși pentru producerea de energie electrică.
- Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor prin colectarea selectivă și prin reciclarea într-un procentaj cât mai mare este o metodă ce oferă duble beneficii. În primul rând, deșeurile nu ajung la groapa de gunoi, unde ar putea polua solul și apa freatică, iar în al doilea rând, acestea pot fi transformate cu eforturi minimale în resurse de materii prime pentru producerea altor bunuri.
O metodă ideală prin care companiile pot dovedi raportarea la conceptul ESG într-un mod corespunzător este realizarea unui audit de mediu, ce reușește să surprindă cu exactitate riscurile existente în cadrul activității economice și care oferă soluții eficiente pentru îndepărtarea lor și pentru impunerea unei atitudini corespunzătoare față de protejarea mediului înconjurător.
2.2. Evaluarea companiei ca element de comportament social
Elementele sociale din cadrul conceptului ESG sunt cele care se referă la relația companiei cu angajații, cu comunitatea din jur și cu societatea, în general. Evaluarea ESG în această direcție poate fi influențată prin anumite acțiuni ce dovedesc grija față de cele trei componente:
- În ceea ce privește relația cu angajații, o modalitate de a demonstra apartenența la acest concept de moralitate în business este legată de asigurarea unui mediu sănătos și stabil în care aceștia să-și desfășoare activitatea, de un salariu echitabil și motivant și de oferirea unor oportunități de formare și dezvoltare profesională.
- Comunitatea locală din zona în care compania își desfășoară activitatea este influențată, atât pozitiv, cât și negativ, de deciziile luate la nivelul managementului. Pentru o evaluare pozitivă se pot face activități de sprijinire a economiei locale și de dezvoltare socială a zonei, inclusiv prin realizarea unor proiecte de responsabilitate socială corporativă. Conceptul de CSR este din ce în ce mai urmărit de către diverse firme ca semn al responsabilității sociale. Managerii care știu ce înseamnă CSR reușesc să obțină succesul economic mai ușor prin implicarea în activități ce demonstrează moralitate, practici etice și efect minimal asupra sănătății mediului înconjurător. Implementarea unor proiecte de tip CSR se dovedesc a fi avantaje competiționale importante, clienții fiind din ce în ce mai interesați de achiziționarea unor bunuri și servicii oferite de astfel de companii.
- Managerii companiilor trebuie să verifice și modul în care partenerii de afaceri respectă normele ESG. Managementul lanțului de aprovizionare în această direcție este o dovadă a responsabilității și o modalitate utilă de creștere a șanselor de finanțare.
2.3. Evaluarea companiilor în funcție de modul de organizare a companiei
Organizarea guvernanței corporative după principii de tip ESG este o metodă ideală de a obține o imagine pozitivă și de a se bucura de avantajele unui scor ESG pozitiv. Printre elementele ce pot fi implementate în acest sens se numără:
- Transparența decizională, ce se referă la modalitatea de luare a deciziilor în cadrul unui cerc mai larg, cum ar fi, de exemplu, consiliul de administrație. Acest element ar trebui să aibă rol de supraveghere și de consiliere al managementului.
- Respectarea principiului diversității prin angajarea unui personal din toate categoriile de vârstă, din medii diferite și fără a se face diferențiere în funcție de gen sau alte criterii.
- Plata unor salarii corecte, fără discriminări.
- Adoptarea unui comportament etic în ceea ce privește lupta împotriva corupției și respectarea normelor morale și juridice.
3. Avantajele abordării afacerilor conform moralei ESG
În urma abordării activităților economice conform normelor ESG, companiile de diferite mărimi, care activează în variate domenii, se pot bucura de numeroase avantaje, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Cea mai importantă urmare pozitivă este legată de ușurarea atragerii de finanțări și de scăderea costurilor implicate în legătură cu acest element. Din ce în ce mai mulți investitori (persoane fizice, dar și fonduri investiționale) aleg să-și plaseze fondurile în companii care dovedesc o atitudine pozitivă față de conceptul ESG.
Mai mult decât atât, băncile și alte instituții de credit oferă mai ușor împrumuturi unor astfel de companii, iar dobânzile sunt, de multe ori, preferențiale în această direcție. Pe viitor, analiștii economici se așteaptă ca scorul ESG să fie luat în considerare și în momentul în care este solicitată o finanțare din partea Uniunii Europene cu fonduri nerambursabile și în cazul ajutoarelor de stat.
Un alt avantaj ce poate fi obținut pe termen scurt se referă la îmbunătățirea imaginii companiei în cadrul comunității locale și al mediului de afaceri. Clienții și partenerii de afaceri tind să aleagă companii cu un scor ESG pozitiv, ceea ce este un avantaj economic clar. Nu trebuie pierdută din vedere nici retenția crescută a angajaților. Lucrătorii talentați și bine pregătiți vor rămâne ca angajați ai companiilor ce respectă normele ESG, generațiile tinere fiind preocupate în mod special de tot ceea ce ține de protejarea mediului înconjurător și de responsabilitatea socială.
Prin impunerea modelului de moralitate de business de tip ESG poate fi realizată o reducere semnificativă a riscurilor de mediu, de guvernanță și a celor sociale. De exemplu, prin monitorizarea factorilor de mediu se vor identifica acele zone cu potențial periculos și vor putea fi luate măsuri eficiente înainte de provocarea unor daune greu și costisitor de rezolvat.
Oportunitățile de afaceri au doar de câștigat prin respectarea principiilor ESG. Extinderea pieței este mai facilă, deoarece potențialii parteneri și clienți sunt interesați de aceste elemente.
În concluzie, respectarea normelor ESG reprezintă o bună ocazie prin care companiile își pot arăta preocuparea față de mediul înconjurător, pentru responsabilitatea socială și pentru conformitatea legislativă față de normele europene și față de cele naționale.
