Agricultura este deseori descrisă drept factorul social care a favorizat continuitatea și evoluția noastră, dar astăzi, agricultura industrială prezintă efecte îngrijorătoare în ceea ce privește poluarea, atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea publică. Agricultura practicată de mii de ani s-a desfășurat prin procese naturale, prin practici care nu afectau pământul sau apa, iar metodele vechi erau atât de eficiente din punct de vedere al prezervării resurselor solului, încât acel teren era la fel de fertil și peste câteva generații.
Agricultura, la bază, nu prezintă pericole, însă agricultura modernă, prin procesele industriale, erorile des întâlnite, prin gestionarea improprie a deșeurilor și prin substanțele folosite, poate fi un adevărat pericol pentru mediu, iar în următoarele rânduri vor fi prezentate cele mai comune surse de poluare agricolă și principalele probleme ridicate la nivelul mediului și sănătății publice.
1. Ce este poluarea agricolă?
În linii mari, poluarea agricolă se rezumă la contaminarea mediului ca urmare a creșterii animalelor, a dezvoltării culturilor alimentare și a hranei pentru animale, dar include și culturile de biocombustibili.
Poluarea în agricultură a fost accelerată de creșterea productivității, expansiunea verticală fiind cea asociată și cu reducerea costurilor alimentelor și creșterea randamentelor.
Majoritatea proceselor și instrumentelor care au favorizat o dezvoltare atât de puternică au generat o poluare agricolă de amploare prin modul în care sunt crescute animalele, prin procesare, prin activitățile de transport, dar și prin felul în care produsele finale sunt stocate și eliberate.
Îngrășămintele chimice și pesticidele sunt printre cele mai dăunătoare produse implicate în poluarea agricolă, dar cu siguranță nu sunt singurele, la fel de dăunătoare pentru mediu fiind și procesele industriale și cantitățile uriașe de deșeuri eliberate.
În cele din urmă, în lupta cu efectele nocive generate de poluarea din agricultură și în protejarea sănătății publice, gestionarea deșeurilor trebuie să fie o prioritate pentru fiecare întreprindere agricolă.
Deși nu poate fi identificată o singură cauză responsabilă pentru poluarea din agricultură din prezent, vorbim despre practici care includ numeroase procese și produse folosite în fermele de animale și despre modul în care sunt gestionate deșeurile provenite din ferme. Printre cele mai frecvente cauze ale poluării din agricultură se regăsește folosirea pesticidelor și fertilizanților chimici, contaminarea apelor, eroziunea solului, determinată de practici eronate și creșterea implicită a animalelor în depozite și condiții improprii.
2. Cauzele poluării agricole și principalele surse de poluare în agricultură
După cum a fost menționat anterior, cauzele poluării agricole sunt diverse și au multiple surse de proveniență, printre cele mai comune se numără folosirea pesticidelor chimice, utilizarea îngrășămintelor cu azot, iar o bună parte din poluare este atribuită creșterii animalelor.
Pentru început, îngrășămintele cu azot sunt responsabile pentru producerea gazelor cu efect de seră, iar pesticidele chimice folosite pentru eliminarea dăunătorilor prezintă efecte toxicologice puternice, au puterea de a contamina atât aerul, cât și apa, dar aceste pesticide rămân, de cele mai multe ori, și pe alimente. Poluanții nu sunt doar direcți și observabili, ci și indirecți, precum metanul eliberat de animalele din ferme, un gaz responsabil pentru încălzirea globală.
Acestea fiind spuse, poluarea rezultă atât din cultivarea hranei pentru oameni și animale, dar în mare parte și din creșterea animalelor, iar monitorizarea factorilor de mediu trebuie să fie un pas esențial în procesele agricole.
2.1. Surse de poluare în agricultură: creșterea animalelor
Creșterea cererii și consumului de produse de origine animală determină o poluare fără precedent și menținerea proceselor foarte costisitoare pentru mediu. Dacă, în istorie, carnea nu a fost foarte accesibilă, iar oamenii creșteau animale în gospodării pentru consumul individual, din anii ‘60, creșterea veniturilor a determinat dublarea consumului de carne în întreaga lume, dar creșterea în depozite și condiții improprii, hrănirea și transportul animalelor impun pericole fără precedent pentru mediu.
Pe lângă procedeele clasice înregistrate în ferme, deșeurile de origine animală ajung să fie gestionate fără simț de răspundere și sunt deseori eliberate fără a fi tratate pe uscat. Gunoiul de grajd provenit din fermele industriale conține numeroase substanțe toxice, un amestec de substanțe dăunătoare și reziduuri de antibiotice și bacterii, iar descompunerea acestor deșeuri este foarte problematică și impune costuri serioase pentru mediu. Eliberarea gunoiului din grajd, prin absorbția sa în sol, provoacă infiltrări în sursele de apă și influențează contaminarea acestora.
2.2. Surse de poluare în agricultură: pesticidele toxice
Pesticidele sau erbicidele, substanțele concepute să elimine dăunătorii și fungii, sunt printre cele mai comune cauze ale poluării în agricultură și multe substanțe de acest tip pot conduce spre efecte ireversibile.
Fie că vor să țină la distanță insectele, rozătoarele, ciupercile sau buruienile care încurcă creșterea plantelor, produsele care integrează substanțe toxice prezintă efecte secundare destul de periculoase și au fost asociate cu tulburările endocrine, cu afecțiuni neurologice, dar și cu anumite forme de cancer.
Cei mai susceptibili sunt lucrătorii agricoli, dar nici familiile acestora nu sunt ferite, pesticidele având puterea de a contamina și echipamentele și îmbrăcămintea acestora, dar, este bine de știut că aceste pesticide pot rămâne și pe alimente. Cea mai vulnerabilă grupă în fața acestor substanțe este reprezentată de copii, iar contactul cu anumite pesticide toxice este deseori asociat cu întârzieri de dezvoltare și dificultăți de învățare.
În rândul surselor de apă cu volum redus, precum râurile sau pârâurile, datele indică o contaminare cu pesticide de amploare, iar sănătatea poate avea de suferit consecințe serioase pe fondul acestor pesticide toxice.
2.3. Surse de poluare în agricultură: fertilizatorii și îngrășământul sintetic pe bază de azot
Îngrășămintele cu azot nu au favorizat doar industrializarea agriculturii. În prezent, aceste îngrășăminte reprezintă un pericol real pentru climă și pentru rezervele de apă, iar excesul de azot ajuns în atmosferă se poate transforma într-un gaz cu efect de seră sau poate influența crearea smogului.
Deși acest îngrășământ a permis randamente mari, iar azotul a fost benefic pentru plante, a influențat o agricultură intensivă, dar nu și benefică mediului. Azotul natural este regăsit în atmosferă, dar acesta poate fi mai dificil de utilizat, iar agricultura modernă s-a folosit în mare parte de formele sintetice de azot. Totuși, aceste îngrășăminte sintetice pe bază de azot sunt foarte dăunătoare, rezultând deseori dintr-un amoniac pe bază de azot și hidrogen, o transformare care poate produce efecte neașteptate pentru mediu, dar care necesită și un consum ridicat de resurse.
3. Agricultura și poluarea apelor
Agricultura impune un consum semnificativ de apă la nivel mondial, dar este și responsabilă pentru poluarea apelor de suprafață și a apelor subterane. Eroziunea solului și încărcările de sedimente sunt printre cele mai comune exemple ale poluării apelor prin agricultura modernă. Precum deșeurile fermelor de animale, pesticidele și fertilizatorii contaminează apele subterane și apele de suprafață. Printre substanțele nocive pentru apă rezultate din practicile de agricultură modernă se numără și antibioticele, deșeurile de prelucrare și efluenții de siloz.
Deșeurile de origine animală provenite din agricultura industrială ajung deseori să fie depozitate în gropi sau în zone deschise care rețin deșeurile și permit în timp contaminarea apelor de suprafață și subterane. O urmare des întâlnită, generată de poluare, constă în creșterea excesivă a nivelului de nitrați în apa potabilă, un efect cu implicații serioase pentru sănătatea consumatorilor. Poluarea apei, cauzată de practicile și produsele folosite în agricultură, nu prezintă doar riscuri serioase asupra mediului, ci și asupra sănătății oamenilor. Îngrășămintele sintetice pe bază de azot și fosfor nu ridică un semnal de alarmă doar pentru diversitatea biologică, prin amenințarea habitatelor acvatice, apariția zonelor moarte sau contaminarea crustaceelor, ci amenință, în egală măsură, și sănătatea oamenilor.
Acestea fiind spuse, agricultura de astăzi nu seamănă prea mult cu agricultura care a facilitat evoluția noastră, iar practicile improprii și măsurile care nu țin cont de protecția mediului reprezintă amenințări reale pentru sănătatea publică. În absența unor schimbări necesare și în lipsa gestionării corespunzătoare a deșeurilor, agricultura industrială poate afecta ireversibil mediul, ecosistemele și sănătatea publică, prin folosirea substanțelor toxice regăsite în pesticide, eliberarea unor cantități semnificative de gaze cu efect de seră sau prin contaminarea apelor de suprafață și subterane.
Sursa foto: Unsplash.com
