Deșeurile reprezintă astăzi o problemă cu care se confruntă societatea omenească la nivel planetar, cantitatea deșeurilor din mediul înconjurător fiind copleșitoare , atât în mediul urban, cât și cel rural. Nevoia de protejare a mediului înconjurător și de menținere a sănătății oamenilor a impus descoperirea unor soluții adecvate pentru a reuși colectarea și reciclarea deșeurilor periculoase și nepericuloase. Aderarea României la Uniunea Europeană a atras după sine și apariția unei noi politici duse în acest sens de autoritățile române, conform tendințelor europene.
Persoanele juridice și cele fizice de la noi din țară trebuie obligatoriu să gestioneze corespunzător diferitele tipuri de reziduuri, să respecte litera legii, să nu aducă prejudicii naturii sau vieții oamenilor. Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor atrage după sine plătirea unor amenzi usturătoare sau chiar posibilitatea privării de libertate, iar acest lucru a dus la contactarea unor societăți specializate în preluarea răspunderii operațiunilor necesare după apariția deșeurilor.
În articolul de mai jos, vei descoperi informații foarte utile despre managementul deșeurilor, despre legislația care reglementează gestionarea acestor reziduuri, despre beneficiile sale, dar și despre modalitățile de gestionare a deșeurilor periculoase și nepericuloase. În plus, vei găsi câteva soluții ușor de pus în practică, în așa fel încât să poți pune în practică ce ți se potrivește.
1. Managementul și gestionarea deșeurilor
Deșeurile sunt tot mai numeroase și mai variate, afectând foarte mult viața oamenilor, natura sau viața tuturor celorlalte viețuitoare de pe Pământ. Astfel, autoritățile din toată lumea și-au dat seama că trebuie să reducă producerea acestor reziduuri sau chiar să o stopeze. Uniunea Europeană se implică permanent în prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea acestora, iar acolo unde nu este posibil, să se folosească deșeurile în vederea obținerii energiei electrice. Eliminarea lor rămâne o soluție neprietenoasă cu mediul, indiferent de modul în care aceasta are loc.
1.1. Ce este managementul deșeurilor
Managementul deșeurilor reprezintă controlul reziduurilor (colectare, stocare, transport, tratare, reciclare și eliminarea lor) și se referă la deșeurile rezultate în urma activităților omului, micșorând cât mai mult posibil efectul negativ pe care acestea îl au asupra naturii și omului (deșeurile pot fi lichide, solide, gazoase sau radioactive). Gestionarea lor are în vedere și economisirea unor resurse naturale, acest lucru putând fi făcut prin reutilizarea părților recuperabile ale deșeurilor.
Scopurile managementului deșeurilor sunt următoarele: micșorarea cantității de deșeuri care nu mai pot fi reutilizate după ce și-au încetat utilitatea, evitarea pericolului deșeurilor pentru sănătatea omului și eliminarea pericolului ce planează asupra naturii înconjurătoare.
1.2. Legislația care reglementează gestionarea deșeurilor
Legislația Uniunii Europene are în vedere prevenirea generării deșeurilor, reciclarea și reutilizarea lor și optimizarea procesului de eliminare a reziduurilor rezultate din activitatea omului. În plus, se ocupă și de monitorizarea managementului deșeurilor periculoase și nepericuloase. În ce privește prevenirea generării deșeurilor, se dorește impunerea unui stil de viață diferit, care să micșoreze enorm cantitățile de deșeuri rezultate. Dacă sunt generate deșeuri, atunci se încurajează recuperarea unor materiale componente (ambalaje, vehicule scoase din uz, baterii, echipamente electronice și electrice). Dacă reziduurile nu pot fi recuperate, atunci trebuie să fie eliminate, dar în condiții de maximă siguranță pentru mediu și sănătatea oamenilor și animalelor, cu un program strict de monitorizare.
Politica românească în acest sens este raliată celei europene, implementându-se ierarhia deșeurilor. Prin “Documentul de poziţie al României Capitolul 22 – Protecţia Mediului înconjurător“, România s-a obligat să implementeze acquis-ul comunitar. Acest lucru s-a făcut cu anumite derogări, dintre care sunt menționate cu privire la managementul deşeurilor cele prezentate mai jos:
- Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deșeurile de ambalaje;
- Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor;
- Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor;
- Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE);
- Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul şi tranzitul de deșeuri.
În România activitatea de gestionare a deșeurilor este reglementată de Legea numărul 211/2011, care implementează o serie de directive emise de Consiliul Europei. Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru protecția mediului coordonează această activitate.
În cazul în care nu se respectă legislația și companiile nu iau în serios gestionarea eficientă a deșeurilor rezultate din activitatea lor, atunci se pot aplica amenzi foarte mari sau se poate ajunge până la privarea de libertate pentru acțiunile de tip infracțional prevăzute în Codul Penal. Fapte contravenționale sunt considerate următoarele fapte:
- abandonarea deșeurilor și ambalajelor pe spațiile verzi;
- abandonarea deșeurilor și ambalajelor pe căile de comunicație;
- abandonarea deșeurilor și ambalajelor în locuri publice și alte locuri nepermise;
- lipsa existenței unei evidențe stricte a producerii, transportului, valorificării și eliminării deșeurilor.
1.3. Beneficiile gestionării deșeurilor
Un management adecvat aduce cu sine anumite beneficii pentru societate și mediul înconjurător. În ultima vreme, au apărut tot felul de sisteme și tehnologii inovatoare cu privire la colectarea și eliminarea deșeurilor, iar acest lucru a însemnat, automat, crearea unui mediu natural mult mai sănătos și mai sustenabil. S-a observat, de asemenea, reducerea apariției diferitelor focare de infecție sau dezvoltarea unor boli.
Gestionate în mod corect, deșeurile nu mai reprezintă un risc de infectare a apelor cu substanțe periculoase și, de asemenea, se micșorează și intensitatea gazelor cu efect de seră (acele gaze emise din deșeuri, acestea putând provoca dezastre pe termen lung).
În managementul deșeurilor o politică extrem de importantă este reciclarea. Hârtia, plasticul, obiectele din metal pot fi refolosite și această nouă viață ajută la economisirea energiei și la reducerea amprentele de carbon. Un alt beneficiu demn de reținut este faptul că se creează noi locuri de muncă. Unii oameni responsabilizați de politica de gestionare adecvată a deșeurilor pot să facă, astfel, diferența pentru comunitatea lor sau pentru planetă, în general.
2. Managementul și gestionarea diferitelor tipuri de deșeuri
Un bun management al deșeurilor trebuie să aibă în vedere efectuarea unui audit al deșeurilor, colectarea separată, diminuarea cantității de reziduuri generate și reciclarea. Activitățile asociate gestionării lor de către operatorii specializați sau operatorii economici se referă la depozitarea deșeurilor periculoase și nepericuloase, depozitarea nămolurilor provenite de la stațiile de epurare, eliminarea sau valorificarea deșeurilor periculoase și nepericuloase în stații de incinerare sau de tratare chimică și depozitarea finală a deșeurilor radioactive, tratarea și stocarea lor.
Este bine de știut faptul că o companie generatoare de deșeuri va fi responsabilă de întregul flux al deșeului, adică de la generarea lui și până la încetarea statutului său de deșeu. Astfel, ea trebuie să țină permanent o evidență a gestiunii deșeurilor, deoarece din activitatea sa vor genera aceste reziduuri. În funcție de industria din care face parte și de anvergură, gestionarea deșeurilor poate fi simplă sau complexă, însă este vitală dacă se dorește evitarea penalităților.
Gestionarea deșeurilor presupune: identificarea categoriilor de deșeuri pe care le generează o companie, realizarea unor evidențe lunare, a unor rapoarte anuale, predarea deșeurilor către centrele de colectare, valorificarea unor resurse prin reutilizarea părților recuperabile. Evidența gestiunii trebuie să se facă de către firme și de persoane specializate, instruite în acest sens.
2.1. Gestionarea deșeurilor periculoase
Deșeurile periculoase pot fi reciclabile sau nu. Ele reprezintă un risc ridicat pentru mediu, oameni și animale, iar acest lucru înseamnă că va fi nevoie de gestionarea lor cât mai bună, evident diferită de cea realizată pentru deșeurile nepericuloase. Este bine de știut faptul că orice tip de deșeu periculos presupune aplicarea unui protocol de gestionare special, pentru că în acest mod se va reuși eliminarea lui într-un mod corect, fără să ajungă să fie un pericol pentru oameni, vietăți sau mediu.
Deșeurile periculoase se pot clasifica în felul următor:
- deșeuri corozive (corodează orice suprafață cu care intră în contact, ca de exemplu, acidul sulfuric);
- cu reactivitate chimică (corodează orice suprafață sau pot deveni explozive) – substanțele utilizate în laborator;
- explozive (pot exploda dacă nu sunt gestionate în mod corect) – dinamite sau praful de pușcă;
- inflamabile (sensibile la căldură) – derivații ale petrolului, gazele naturale;
- toxice (organice sau anorganice) – deșeuri medicale de la centrele de sănătate, din laboratoare sau din unitățile spitalicești;
- radioactive (deșeuri al căror pericol rezultă din radiațiile emise) – uraniu sau plutoniu.
Unii factori ar trebui să fie luați în considerare atunci când sunt manipulate deșeurile periculoase. Cei care le manipulează trebuie să dețină o pregătire necesară în acest sens, să dețină materialele și instrumentele corespunzătoare, să țină cont de măsurile de siguranță și de protocolul folosit pentru fiecare dintre deșeurile periculoase în parte.
2.2. Gestionarea deșeurilor nepericuloase
Pentru gestionarea deșeurilor nepericuloase, se va avea în vedere gestionarea reziduurilor compostabile, colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, reciclarea deșeurilor din hârtie, sticlă, plastic și metal, a deșeurilor verzi, a celor menajere, din bucătărie, a celor din grădină. Se impune realizarea unui plan de gestionare a deșeurilor de acest tip în vederea colectării lor și a reciclării. Foarte des s-a folosit arderea resturilor vegetale, dar este o metodă poluantă, ce nu mai trebuie considerată o soluție viabilă. Cel mai recomandat mod de a gestiona o parte a acestor deșeuri este compostarea și folosirea compostului ca îngrășământ ecologic.
Deșeurile ce pot fi compostate sunt: resturi de fructe și legume proaspete sau gătite, resturi de pâine, cereale, zaț de cafea, resturi de ceai, păr, blană, gunoi de grajd, de păsări, coji de nucă, coji de ouă, cenușă de la sobă (dacă este vorba despre lemn), fân, paie, resturi vegetale din curte, plante de casă, bucăți de lemn mărunțit, ziare și hârtie mărunțite, ambalaje de carton. Există și unele deșeuri ce nu pot fi compostate, cum ar fi: ouă întregi, resturi de produse lactate, grăsime, ulei, carne, pește, excremente de câini, pisici, umane, metal, sticlă, plastic, lemn tratat sau vopsit, cenușă de sobă (de la cărbuni, de exemplu), materiale care nu sunt organice și nici biodegradabile.
3. Soluții pentru managementul deșeurilor
Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor poate să ducă la eliberarea de poluanți în mediul înconjurător, la contaminarea apelor și solului, la amenințarea sănătății populației și animalelor, așa că se impun a fi luate în vedere anumite metode și soluții corespunzătoare.
Astfel, majoritatea operatorilor au realizat cât de importantă este apelarea la specialiștii în domeniu, aceștia venind cu următoarele soluții extrem de apreciate, de altfel:
- Consultanță. Practic, specialiștii vor propune cele mai bune metode pentru eliminarea deșeurilor, în funcție de nevoile fiecărui agent economic;
- Precolectarea deșeurilor. Este vital ca fiecare tip de reziduu să fie colectat în recipiente diferite, indiferent că este vorba despre coșuri de gunoi, pubele, containere. Acestea trebuie să aibă culori diferite în funcție de deșeurile pe care le vor adăposti. Recipientele care sunt pline 90% vor fi automat ridicate, transportate și descărcate în centre specializate;
- Transportul deșeurilor. Există o procedură prin care se reglementează și se controlează transportul de deșeuri periculoase și deșeurilor nepericuloase, prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002. Astfel, este obligatoriu ca transportul deșeurilor să se realizeze foarte rapid, cu vehicule speciale de la client către reciclatorii finali;
- Prelucrarea intermediară a deșeurilor. Această etapă poate fi realizată prin selectare, mărunțire sau compactarea reziduurilor. Manipularea lor se face cu ajutorul unui echipament adecvat, cum ar fi stivuitoarele și încărcătoarele frontale;
- Informarea continuă. Firmele specializate în gestionarea deșeurilor informează permanent colaboratorii lor cu privire la modificările legislației din domeniu, pentru a nu exista vreun risc cu privire la nerespectarea legii și la încasarea unor amenzi destul de substanțiale.
În concluzie, gestionarea deșeurilor în mod corect trebuie să devină o practică permanentă a tuturor, pentru că în acest mod vor reuși să contribuie decisiv la reducerea poluării mediului și la menținerea sănătății oamenilor și animalelor. Cu ajutorul specialiștilor în managementul deșeurilor se pot găsi soluțiile cele mai bune în scurt timp, așa că apelarea la aceștia trebuie să ajungă o obișnuință.
Surse foto:
shutterstock.com
ro.pinterest.com