Deșertificarea – tot ce trebuie să știi despre cauzele deșertificării, efectele ei și măsurile de prevenire
Deșertificarea este un proces frecvent, iar în ultimii ani ea a început să fie din ce în ce mai accelerată. Acest lucru se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, folosirii în mod excesiv a combustibililor, dar și pentru că emisiile atmosferice de CO2 și celelalte gaze care rețin căldură sunt mai pronunțate. De asemenea, agricultura industrială este și ea un factor nociv pentru mediu. Deșertificarea a dus în timp la dispariția unor specii de animale și este extrem de dăunătoare vieții la nivel global.
1. Deșertificarea – ce este?
Deșertificarea este un proces normal al pământului, însă nu unul sănătos pentru viața umană și cea a animalelor. Ea apare în urma extinderii populației și din cauza creșterii temperaturii globale și se evidențiază prin degradarea accelerată și permanentă a terenurilor care până de curând erau arabile.
Riscul de a ajunge la o deșertificare permanentă este valabil în peste 100 de țări, din cauza faptului că mai mult de 40% din suprafața terestră a lumii este reprezentată de zone uscate. Studiile realizate de către Atlasului Mondial al Deșertificării al Comisiei Europene au arătat faptul că aproximativ 75% din suprafața terestră a Pământului este deja degradată și se îndreaptă spre o degradare și mai mare, Asia și Africa fiind cele mai afectate.
De exemplu, în regiunile Kazahstan și Uzbekistan s-a practicat pentru o perioadă foarte lungă de timp irigarea agriculturii care a însemnat folosirea excesivă a apei. Acest lucru a dus la micșorarea Mării Aral, care a lăsat în urma ei un deșert. Același rezultat l-au avut și creșterea populației, tăierea pădurilor, curățarea terenurilor pentru locuințe și multe alte intervenții artificiale ale omului.
Schimbările climatice care deja se fac din ce în ce mai resimțițe și în România pot duce la amplificarea efectelor deșertificării.
Zonele uscate de pe suprafața terestră a Pământului pot oferi oamenilor diferite beneficii, însă, odată deșertificate, ele vor deveni inutile. Dintre acestea, aproximativ 20% au început să se degradeze considerabil, iar efectele negative se văd la populațiile mai sărace. Așadar, acest proces reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care oamenii trebuie să se confrunte în prezent și să le învingă.
2. Deșertificarea României – cauze
Principala cauză a apariției deșertificării este intervenția omului. De-a lungul istoriei, ritmul de uscare a pământului s-a accelerat, iar el ar trebui stopat sau, cel puțin, minimizat pentru ca generațiile viitoare să poată trăi în comuniune cu mediul înconjurător.
Urbanizarea, agricultura, expansiunea fermelor sau mineritul sunt doar câteva cauze care duc la deșertificare. De exemplu, unele studii demonstrează că substanțele nutritive care există în sol sunt epuizate din cauza culturilor, la fel și defrișările sau curățarea solului în vederea extinderii construcțiilor. Tot la același capitol se poate vorbi și despre poluare și schimbări climatice. Ele cresc semnificativ riscul de secetă.
Deșertificarea, pe care oamenii o provoacă fără să își dea seama, pleacă de la faptul că precipitațiile din aer devin din ce în ce mai puține și nu mai sunt eficiente. De asemenea, în zonele de pajiște și câmpie, mai puține precipitații înseamnă o expunere foarte mare a solului și apariția scăzută a vegetației.
Deșertificarea poate apărea și ca urmare a unui incendiu, fie el de vegetație, cauzat de temperaturile extrem de ridicate, fie pornit de către oameni. De asemenea, fenomenul mai poate apărea și din cauza faptului că respectivele zone nu mai reprezintă locuri de păscut pentru animalele de mari dimensiuni. Prin păscut, acestea ajută vegetația să înceapă un nou proces de degradare biologică, deoarece ele consumă frunzele și iarba trecute, ajutând, astfel, la curățarea zonei și la menținerea ierbii la un nivel optim, suficient de înalt pentru protejarea solului, dar nu atât de înalt încât să reprezinte un pericol în caz de incendiu. Soarele face ca materialul vegetal să se oxideze chimic și nu să se degradeze biologic, ceea ce duce la dereglarea ciclului anual de regenerare a naturii.
Zonele uscate sunt în general susceptibile la deșertificare din cauza cantității reduse de precipitații, dar și a calității solului, sărac în nutrienți. În plus, el se poate degrada și din cauza eroziunii, cauzată de vânt, valuri, defrișări, arat excesiv și multe altele. De asemenea, degradarea duce la pierderea fertilității solului. El pierde nutrienți, iar terenurile cultivate sunt primele afectate. De aceea, îngrășămintele trebuie să fie folosite.
Degradarea solului este întotdeauna rezultată în urma mai multor procese și are cauze multiple care interacționează între ele. Principalul detaliu pe care toate îl au în comun constă în faptul că pământul nu este gestionat conform legislației, indiferent că este vorba despre pășunatul excesiv, supracultivare, defrișare sau irigare necorespunzătoare. Pe lângă acestea, se mai poate vorbi despre cauze economice, tehnologice sau demografice.
În România, deșertificarea este cauzată, în primul rând, de defrișarea masivă și ilegală a pădurilor. Îndepărtarea copacilor, de exemplu, va duce la eliminarea rădăcinilor care leagă solul și în va face susceptibil de deshidratare și erodare. Acest efect este cel mai vizibil în sud-vestul țării, în județul Dolj. Chiar dacă în aceste zone s-au luat de-a lungul timpului măsuri de prevenire, ele nu au avut rezultatele dorite, din cauza faptului că pomii nu s-au adaptat solului și nu au crescut. Dacă defrișările vor continua în acest ritm, studiile arată că aproximativ 40% din teritoriul țării va deveni arid în viitorul apropiat, iar seceta va constitui o normalitate climaterică pentru regiunea noastră.
România se confruntă și cu precipitații care fluctuează mult. Ploile sezoniere încep târziu și se termină mai devreme decât înainte, ceea ce duce la un interval ploios scurt și unul secetos lung. În acest moment, replantarea unor zone-tampon de vegetație rămân soluții la îndemână care pot ajuta la diminuarea tendinței aride.
Sud-vestul României devine din ce în ce mai arid în fiecare an, în Dolj fiind aproximativ 30 de kilometri de deșert, în ciuda faptului că se află foarte aproape de apele Dunării. În trecut, aici erau terenuri sănătoase și foarte fertile, însă acum au rămas doar dune nisipoase. De asemenea, Câmpia Română, Dobrogea şi sudul Moldovei sunt zone puternic afectate. În data de 17 iunie este Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei în România, iar Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România trage un semnal de alarmă asupra faptului că țara se va confrunta în viitor cu o deșertificare accelerată dacă nu sunt luate măsuri.
3. Deșertificarea în România – consecințe
Atunci când pământul devine uscat, un deșert în adevăratul sens al cuvântului, el nu mai deține capacitatea de a susține populația oamenilor sau a animalelor care trăiesc în proximitatea sa. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că apa nu mai există, iar hrana nu mai poate fi cultivată, deoarece, culturile nu vor crește.
Chiar și sănătatea oamenilor este pusă în pericol în urma deșertificării pamântului. De exemplu, praful generat va cauza boli respiratorii, iar apa nu va mai exista sau nu va fi curată și devine nepotabilă.
Cauzele deșertificării duc la eroziunea solului și la incapacitatea lui de a mai reține apă pentru oameni și plante. În acest moment, peste două miliarde de oameni locuiesc în zone uscate care au un risc major de deșertificare. Dacă acest proces se va întâmpla, studiile arată că aproximativ 50 de milioane de oameni se vor strămuta până în următorii 10 ani, pentru a-și găsi un alt loc de trai mai bun.
Odată cu toate aceste consecințe, afacerile au de suferit la rândul lor. Este de așteptat ca acest lucru să se întâmple. Dacă oamenii pleacă din zonele afectate sau nu pot avea un trai decent, ci unul foarte sărac, business-urile nu se pot dezvolta.
Pe lângă fiecare inițiativă mai puțin pozitivă a omului care poate duce la deșertificare se adaugă și stresul termic cu care vegetația se confruntă zi de zi. Evenimentele meteorologice extreme și încălzirea globală își spun cuvântul în ceea ce privește uscarea accelerată a pământului. Schimbările climatice duc la secete și la indundații. De exemplu, seceta afectează în mod direct nu doar culturile, ci și animalele. Lipsa de apă aduce cu sine un sol gol și foarte ușor de erodat pentru viitoarele ploi. Pe de cealaltă parte și ploile abundente vor afecta solul, îl vor eroda și tasa. De aceea este foarte important să existe un echilibru.
Deșertificarea poate să ofere condițiile ideale pentru incendii de vegetație. De asemenea, căldura accelerează descompunerea carbonului organic din sol, ceea ce înseamnă că el va fi mai sărac și își va pierde capacitatea de a reține nutrienți și apă. Mai mult decât atât, dacă oamenii ajung să aibă opțiuni de adaptare reduse și mijloace de trai din ce în ce mai grele, nu vor alege să repare, ci să supraexploateze solul sau să găsească altul sănătos, unde se va relua procesul.
4. Deșertificarea – măsuri de prevenire
Prevenirea deșertificării este un proces complex și amplu, care ține de fiecare țară în parte. De exemplu, fermierii trebuie să fie ajutați și încurajați să își protejeze terenurile arabile, dar nu numai. Un efort colectiv trebuie făcut pentru ca solurile degradate să fie revitalizate și să se gestioneze cât mai eficient aprovizionarea cu apă.
Până în anul 2030, se dorește restaurarea a peste 100 de milioane de hectare care se întind pe teritoriul Africii. Mai mult decât atât, China plantează copaci la granița cu Deșertul Gobi, pentru a limita extinderea lui. Între zonele de deșert și cele arabile există o vegetație tampon, pe care natura și-a „construit-o” de una singură, însă urbanizarea, agricultura și, în special, pășunatul au eliminat-o.
Anumite statistici demonstrează că peste 80% din fermele lumii sunt deținute și gestionate de către fermieri individuali, iar acest lucru înseamnă că ei sunt principalii factori care pot influența deșertificarea într-un mod pozitiv sau negativ.
În acest moment, se consideră că o soluție foarte bună este acoperirea solului cu plante sau resturi vegetale. Acest proces poate salva pământul uscat de la deșertificare. Un sol sănătos și cultivat într-un mod cât mai corect îi poate scăpa pe oameni de secetă sau de inundații și le va oferi hrană de calitate.
De asemenea, orice amplasament sau proiect ce poate afecta în mod negativ populația și natura trebuie să apeleze la studii de impact asupra mediului. Acestea au ca scop evaluarea corespunzătoare în vederea luării unei decizii cu privire la minimalizarea potențialului impact pe care o activitate o poate avea. Mai mult decât atât, se identifică cele mai potrivite alternative pentru diminuarea unor posibile consecințe.
Astfel de studii se realizează pentru programele elaborate în: agricultură, silvicultură, turism, acvacultură, energetică, infrastructură, planificare urbană sau rurală și multe alte industrii.
Așadar, deșertificarea este un proces care trebuie cu orice preț stopat, ca viața oamenilor și cea a animalelor să rămână cât mai stabilă, iar mediul înconjurător cât mai sănătos. Schimbarea pleacă de la tine, iar grija pentru natură va fi influențată atât de către oamenii de rând, cât și de către mediul de afaceri.
Sursa foto: unsplash.com
