Impactul asupra mediului al activităților umane crește din ce în ce mai mult, ceea ce a determinat adoptarea unei serii de măsuri la nivel național, european și internațional. Prin acestea, se are în vedere găsirea celor mai bune modalități de reducere a efectelor produse de sursele de poluare pentru păstrarea sănătății, conservarea habitatelor și menținerea calității aerului, acestea fiind doar câteva dintre mizele reglementările privind activitatea economică.

Dacă ai o afacere care poluează într-un fel sau altul, este necesar să cunoști legile care stau la baza procesului de evaluare a impactului asupra naturii și să demarezi procedurile necesare pentru obținerea documentelor necesare, pentru a-ți desfășura activitatea în cele mai bune condiții.

În continuare poți afla mai multe detalii despre ce presupune în general impactul asupra mediului și despre modul cum se desfășoară evaluarea în România.

1. Impactul omului asupra mediului – aspecte generale

La baza problemelor în legătură cu mediul stă activitatea umană. Uneori, în cazuri rare, fenomenele naturale pot contribui la accentuarea poluării aerului, însă efectele sunt minime.

1.1. Impactul asupra mediului – cauze și consecințe generale

Impactul uman asupra naturii trebuie analizat luând în considerare cinci factori principali care contribuie la agravarea problemei:

• creșterea demografică;
• creșterea veniturilor în anumite țări;
• inovația tehnologică;
• eșecul guvernelor de a lua măsuri viabile;
• comportamentul social.

Consecințele sunt și ele de mai multe tipuri printre care:

• epuizarea resurselor naturale;
• poluarea;
• distrugerea habitatelor.

Acestea nu sunt independente una de cealaltă, ci se întrepătrund strâns. De exemplu, poluarea contribuie la distrugerea habitatelor, însă și distrugerea habitatelor prin defrișare și crearea de terenuri agricole duce la o creștere a poluării (de fapt, a desertificarii; poluarea este un efect subsecvent al activității agricole intensive).

Poluarea nu se limitează la latura sa legată de substanțele chimice, ci în sens mai larg poate fi definită drept o contaminare a mediului înconjurător, în urma activității umane, care afectează diverse specii de animale, activitatea oamenilor și diferite procese terestre.

Poluarea în acest sens poate apărea drept schimbarea compoziției elementelor ce se găsesc în mod natural în atmosferă, prin redistribuirea lor sau prin adăugarea unei noi substanțe. Cel mai cunoscut exemplu este reprezentat de gazele cu efect de seră (GES), mai ales dioxidul de carbon, care nu este toxic și este propriu atmosferei, însă are cu toate acestea efecte negative (deoarece gazul cu efect de sera este de fapt o acumulare peste limite ale unor elemente nocive și non nocive, ce au un efec nociv prin actiune comuna).

1.2. Impactul omului asupra naturii – crize ecologice și consecințe care îi afectează pe oameni

Acestea trei cauze de mai sus sunt, sub diferite forme, la originea crizelor ecologice cu efecte atât globale, cât și locale. Cele mai grave crize cu care se confruntă întreaga lume în prezent sunt legate de:

• circuitul apei în natură;
• deșertificare;
• calitatea solului;
• scăderea biodiversității;
• ciclul azotului și fosforului;
• împuținarea stratului de ozon;
• schimbările climatice;
• degradarea apei oceanelor.

Aceste crize ecologice sunt interconectate, astfel că agravarea uneia dintre ele duce adesea în mod inevitabil la consecințe în cazul altora. De exemplu, emisiile de CO2 contribuie atât la încălzirea globală, cât și la degradarea apei oceanice, pentru că determină creșterea nivelului de aciditate al acesteia.

De asemenea, gazele care contribuie la creșterea temperaturilor la nivel global sunt cauze importante și ale dispariției ozonului atmosferic. Totodată, încălzirea climatică duce în același timp la dispariția sau creșterea vulnerabilității anumitor specii și la distrugerea habitatelor lor, cum se întâmplă la poli.

Defrișarea are drept consecințe atât scăderea vegetației lemnoase forestiere, la încălzirea planetară, degradarea solului și diminuarea biodiversității. La nivel local, defrișarea poate afecta fluviile, care împreună cu creșterea temperaturilor, poate duce la perturbarea circuitului apei în natură.

În ceea ce privește apa din mări și oceane, pescuitul intensiv si necontrolat este la originea degradării solului marin și a resurselor halieutice. Lista nu se oprește aici, întrucât există multe alte legături care se pot face între diferitele tipuri de surse de poluare și consecințele lor.

În ceea ce privește modul în care sunt afectați în mod direct oamenii, există următoarele consecințe ale impactului uman asupra mediului:

• catastrofe naturale (inundații, secete etc.);
• afectarea  calității apei potabile;
• crize alimentare;
• migratii din cauza catastrofelor ecologice;
• efecte asupra sănătății;
• pierderi în domeniul culturii și științei.

Din aceste elemente enumerate, se poate observa că activitatea oamenilor este afectată în diferite moduri, la niveluri diferite ale vieții. Poluarea apei și a alimentelor este o amenințare serioasă pentru sănătate, iar schimbările climatice și catastrofele naturale precum seceta contribuie la agravarea crizei alimentare.

2. Evaluarea impactului asupra mediului de către antreprenori

În România, există anumite reglementări cu privire la evaluarea impactului asupra mediului, care îi obligă pe antreprenorii care au anumite tipuri de afaceri, cu un anumit grad de poluare, să întreprindă cercetările necesare pentru a se asigura că activitatea lor nu dăunează mediului peste un anumit prag stabilit prin lege.

În continuare, poți afla despre diferitele tipuri de studii de mediu și despre afacerile pentru care acestea se aplică, pentru a evalua impactul prezent și potențial al acestora în amplasamentul unde se desfășoară procesul de producție.

Raportul de impact asupra mediului

Raportul de impact presupune că proiectul afacerii este analizat din perspectiva efectelor asupra mediului din toate punctele de vedere. Pe baza informațiilor disponibile și a unei analize amănunțite, este propus un plan de măsuri pentru a obține randamentul optim afectând mediul din zona unde se desfășoară activitatea cât mai puțin cu putință. Acest tip de studiu se adresează deținătorilor de companii mari, cu un grad semnificativ de poluare (face parte din procedura de evaluare a impactului asupra mediului pe care proiectul ce este propus îl poate avea și modul prin care este gestionat acest impact).

Bilanțul de mediu

Bilanțul de mediu este necesar pentru orice companie a cărui nivel de poluare trece peste un anumit prag și care dorește să își schimbe locul activității sau să înceteze producția (este o analiza preliminara a afacerii, prin care se cuantifica cantitativ și calitativ cauzele si consecințele activității desfășurate, din trecut până în prezent și cu estimări pentru viitor)

Bilanțul de mediu se împarte în două categorii, I și II. Primul se efectuează luând în considerare datele afacerii, atât în ceea ce privește starea prezentă a locului unde se desfășoară activitatea, cât și previziunile pentru viitor. Al doilea include, pe lângă acestea, și prelevarea de probe relevante din sol, ape etc., care dau informații despre condiția amplasamentului la nivel fizic, chimic și biologic.

Această procedură este reglementată prin Legea nr. 195/ 2005 privind protecția mediului, cu adăugirile ulterioare și prin Ordinele nr. 1798/ 2007 și 187/ 1997 în legătură cu procedura de punere în practică a bilanțului.

Monitorizarea factorilor de mediu

Acest studiu de mediu este impus pentru anumite afaceri cu un grad mare de poluare de către Agenția pentru Protecția Mediului, prin intermediul măsurilor prevăzute în autorizația de mediu.

Activitățile de Monitorizare sunt determinate de condițiile impuse prin  avize, acorduri, autorizații și alte tipuri de acte de reglementare, stabilite de autorități, iar prin îndeplinirea lor deținătorii de companii pot dovedi că își desfășoară activitatea între limitele legale în ceea ce privește impactul asupra mediului.

Raportul de amplasament

Pentru autorizația integrată de mediu este necesar să demarezi procedurile pentru întocmirea unui raport de amplasament Acesta este important pentru ca proprietarii și autoritățile să compare starea locului de la începerea activității până la încetarea acesteia. pentru a stabili dacă sunt necesare acțiuni de remediere din punct de vedere ecologic în zona respectivă.

Trebuie să obții acest document și dacă dorești să obții sau să-ți revizuiești autorizația integrată de mediu.

Raportul de securitate

Acest raport  de securitate se adresează antreprenorilor pe amplasamentul cărora se află, în anumite condiții, substanțe periculoase. El atestă că proprietarul:

• a adoptat o Politică de Prevenire a Accidentelor Majore;
• a creat un sistem de management al securității pentru punerea în practică a acestei politici;
• cunoaște pericolele și accidentele posibile și măsurile care se impun pentru evitarea și gestionarea acestora, pentru reducerea impactului asupra oamenilor și a mediului, dacă au loc;
• a ținut cont de securitate în crearea planurilor de proiectare, construcție și întreținere a amplasamentului;
• a creat planuri de urgență atât la nivel intern, cât și extern;
• a dat autorităților informațiile necesare pentru a lua în cunoștință de cauză decizii cu privire la desfășurarea de eventuale noi activități lângă amplasamentul cu substanțe periculoase.

În raport sunt incluse informații despre prevenirea accidentelor și limitarea efectelor în caz că un eveniment neprevăzut are loc.

Evaluarea adecvată

Acest studiu de evaluare adecvată se adresează proprietarilor care doresc să își desfășoare activitatea lângă zone protejate sau a căror activitate poate avea impact  asupra acestora. Scopul acestuia este de identifica eventualele pericole asupra locurilor care pot fi afectate, în vederea reducerii la minimum a efectelor negative.

Înainte de desfășurarea studiului de evaluare adecvată, există mai multe etape ale procesului de autorizare a amplasamentului care poate afecta zonele naturale protejate.

• întocmirea raportului de impact asupra mediului;
• discuții între antreprenor și consultanții de mediu;
• evaluarea de către autorități a raportului și a altor documente relevante;
• motivarea prezentată de către autoritatea de mediu cu privire la concluziile atinse.

Practic, evaluarea adecvată este ultima etapă, solicitată de către autoritatea de mediu dacă se stabilește în urma îndeplinirii celorlalți pași că amplasamentul afacerii va avea un impact semnificativ asupra zonelor protejate avute în vedere. (pentru toate celelalte studii, nu numai evaluarea adecvata)

3. Legea privind evaluarea impactului asupra mediului – ce tipuri de întreprinderi sunt vizate?

Una dintre cele mai importante legi care reglementează evaluarea impactului asupra mediului este Legea nr. 292/ 2018.

Legea menționată mai sus are în vedere proiecte publice sau private de mai multe tipuri, printre altele:

• rafinării de țiței;
• termocentrale și alte tipuri de instalații termice cu o putere mai mare de 300 mW;
• centrale nucleare și alte reactoare nucleare, precum și alte instalații pentru producerea, procesarea, tratarea, stocarea și depozitarea finală a combustibililor nucleari și a deșeurilor de această natură;
• instalații în care sunt produse oțelul și fonta cenușie pentru turnătorii;
• instalații pentru producerea metalelor neferoase brute din minereuri;
• instalații de extragere a azbestului, precum și de prelucrare a acestuia;

În domeniul agriculturii, silviculturii și acvaculturii, proiectele avute în vedere sunt de următoarele feluri:

• restructurarea proprietăților funciare rurale;
• agricultură intensivă pe terenuri necultivate;
• proiecte de irigații pentru agricultură și alte proiecte ce implică folosirea apei în acest domeniu;
• împădurirea terenurilor neforestiere sau defrișarea zonelor cu păduri;
• instalații de creștere intensivă a animalelor;
• crescătorii piscicole de cu caracter intensiv;
• terenuri recuperate din mare.

În cazul industriei extractive, evaluarea impactului asupra mediului trebuie întreprinsă pentru următoarele tipuri de proiecte cu finalitate economică:

• exploatări miniere subterane sau de suprafață;
• foraje de adâncime geotermale, pentru depozitarea deșeurilor din instalațiile și centralele nucleare, pentru alimentarea cu apă; se exclud de la evaluare forajele ce au drept scop investigarea stabilității solului;
• instalații de suprafață în cadrul cărora se extrag cărbunele, petrolul, gazele naturale, minereurile și șisturile bituminoase.

Evaluarea în industria energetică se face în cazul întreprinderilor printre care se numără:

• instalații industriale care au drept obiect producerea de energie electrică și termică;
• instalații industriale prin care se transportă gazele, aburul și apa caldă, precum și energia electrică prin cabluri;
• depozitarea la nivelul solului a gazelor naturale și a combustibililor fosili;
• stocarea în subteran a gazelor pentru combustibili;
• instalații pentru obținerea energiei hidroelectrice.

Alte domenii în care sunt valabile reglementări în ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului sunt și:

• obținerea și prelucrarea metalelor;
• industria mineralelor;
• industria chimică;
• industria alimentară;
• industria textilă, a lemnului, pielăriei și a hârtiei;
• proiectele de infrastructură.

De asemenea, se impun măsuri și în cazul proiectelor diverse precum:

• construirea de piste de curse;
• stațiile de epurare a apelor uzate;
• amplasamente în care se depozitează nămolurile provenite din epurarea apelor;
• depozite de fier, vehicule vechi și deșeuri provenite din acestea etc.

Acestea sunt câteva dintre cele mai importante aspecte ce țin de evaluarea impactului asupra mediului, pe care orice deținător de afacere cu un anumit grad de poluare trebuie să le cunoască. Astfel, poți contribui la reducerea efectelor asupra naturii rezultate din activitatea ta.

Sursă foto: Pixabay.com.