De ce sa colectam selectiv deseurile la locul de munca si acasa?
Pentru ca putem primi amenzi de 1.000-2.000 lei/persoana fizica si 20.000-40.000 lei/persoana juridica….da, si acesta poate fi un motiv….. dar problema este mult mai profunda.
Deseurile aruncate necontrolat polueaza solul si ajung in panza freatica, distrugand vegetatia, fauna si afectand sanatatea umana in final.
Cat de mult poate afecta sanatatea umana? Spre exemplu, metalele grele continute in deseuri electrice si electronice, baterii si acumulatori, becuri, neoane ajunse in sol, apa, vegetatie, fauna pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer.
Dar ne uitam totusi in jur si ne spunem: probabil ca nu este solul impanzit cu deseuri de frigidere si becuri, ca mai de graba vedem pet-uri si ambalaje de inghetata aruncate pe jos, imagine cu care supravietuim de o buna vreme…… dar daca am stii ca mercurul continut într-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau un metru patrat de sol pe o perioada de 50 de ani, poate am fi mai atenti.
In mare parte, toate deseurile pot deveni periculoase in conditii improprii de depozitare si transport. Ele pot deveni explozive, iritante, mutagene, toxice, cancerigene, radioactive.
Aceasta este partea dramatica a aruncarii necontrolate a deseurilor.
Viata noastra si a generatiilor urmatoare depinde de noi si de actiunile noastre!
Apoi, mai este si partea financiara, atat la nivel individual cat si la nivel de companie. Amestecam deseurile, avem gunoi si, implicit costuri care tot cresc odata cu taxa de depozitare la groapa de gunoi, in plus fata de costurile actuale platite firmelor de salubritate.
Colectand selectiv deseurile putem sa spunem ca ele devin, in mare parte, resurse, iar resursele inseamna bani. Specialistii spun ca piata deseurilor din Romania valoreaza 1 miliard de euro. Daca ne raportam insa la o valoare de 600 de miliarde de euro la nivel European, cu siguranta aceasta valoare este chiar mai mare.
Colectarea selectiva a deseurilor acasa
Stim ca oamenii sunt descurajati de ideea ca, o data ajunse in containerele stradale colorate, deseurile, chiar colectate selectiv, se preiau amstecat si ajung la groapa de gunoi. Dar nu este chiar asa. Ele ajung pe o banda de sortare la firmele de salubritate si, parte din ele sunt sortate si intra in circuitul reciclarii. Exista si varianta de a aduce deseurile reciclabile in zonele de colectare selectiva pe care le detin marii retaileri sau sa fie predate direct acestora daca nu au aceste sisteme vizibile (cum ar fi predarea de deseuri electrice si electronice, baterii si acumulatori portabili, becuri, neoane, pe care comerciantii sunt obligati sa le preia).
Acum exista si la noi “statii inteligente” de colectare selectiva, unde se pot duce cu incredere deseuri de la ambalaje PET, cutii de aluminiu, sticlă, DEEE, hartie ai carton, sacose/folie, recipiente din polietilena de joasa si inalta densitate (de la tuburi de produse cosmetice pana la bidoane), din polipropilena (cum ar fi ambalajele de iaurturi și smantana), din polistiren (de exemplu carcasele de CD-uri), polistiren expandat, ambalaje Tetra Pak, baterii, becuri si neoane. Acestea ajung cu siguranta la fabrici de reciclare, fabrici cu capacitate mare de reciclare care, din cauza ca nu au deseuri de reciclat de pe piata din Romania ajung sa importe deseuri ca materie prima pentru produsele pe care le fabrica.
Sunt multe de facut pentru protejarea mediului si a resurselor, iar colectarea selectiva a deseurilor este unul dintre ele si ne este la indemana. Poate nu avem toti suficient timp sa ne inscriem in ONG –uri de protejare a mediului, sa plantam copaci, sa mergem in tabere ecologiste de curatare a padurilor, dar cu siguranta ne putem face timp sa depozitam sticlele PET si dozele de aluminiu intr-o punga, separat de deseurile menajere, si sa le ducem o data pe saptamana la un centru de reciclare.
Deseurile in cifre la nivel mondial:
La nivel mondial, in fiecare secunda, se arunca peste 50 de tone de deseuri.
Cel putin 10% din cele 100 de milioane de tone de deseu de plastic produs anual, ajung in mari si oceane. Este echivalentul a 700 miliarde de sticle de plastic.
La nivel mondial generam 40 millioane tone de deseuri electrice si electronice/an. Este echivalentul a 800 de laptopuri/secunda. In unele tari procentul fata de anii precedenti a crescut chiar si cu 500%. Folosim 5 trilioane de pungi de plastic/an = 160.000/secunda, care devin deseu dupa aproape o utilizare. Din acest numar, mai putin de 1% este reciclat.
Intr-un an se produc mai mult de 400 milioane de tone de deseuri periculoase adica aproape 60 de kg/persoana/an (baterii si acumulatori, electronice, substante chimice si ambalajele lor, vopsele, uleiuri, medicamente).
Sursa: http://www.theworldcounts.com/
Suntem sau nu irationali?
„Natura nu ne cere sa fim geniali, ajunge doar sa fim rationali!” (Mariana Fulger, scriitor)
