Activitatea umană generează cantități imense de deșeuri de toate tipurile. În mod tradițional, acestea erau depozitate la o groapă de gunoi care, eventual, era acoperită cu pământ. Rezolvarea problemei deșeurilor în acest fel nu este cea mai bună soluție, deoarece aproximativ trei sferturi din totalul resturilor depozitate ar putea fi reciclate, întorcându-se astfel în circuitul economic. Luând în calcul acest fapt, țările Uniunii Europene s-au angajat să pună la punct un proces de colectare separată a deșeurilor, acțiune obligatorie dacă se urmărește protejarea mediului înconjurător și realizarea unei economii fără impact asupra naturii. 

În articolul de mai jos vei afla ce este colectarea separată a deșeurilor, care sunt beneficiile acestei activități și ce spune legislația europeană și românească privitor la acest domeniu. De asemenea, vei afla cum se face corect selectarea deșeurilor, acasă, la locul de muncă, la școală sau în spitale.

1. Ce este colectarea separată a deșeurilor?

Omul lasă în urmă o cantitate impresionantă de gunoaie, care amenință să îngroape suprafețe însemnate de sol, să polueze apele de suprafață și pânza freatică. Câtă vreme populația umană a fost redusă ca număr, problema aceasta nu amenința sănătatea umană într-un mod însemnat, dar în ultima sută de ani situația s-a înrăutățit foarte mult. Din această cauză, specialiștii în protecția mediului înconjurător au propus ca deșeurile să fie adunate nu ca un tot, ci pe fracții, pentru a ușura reciclarea acelor materiale utile omului și care s-ar pierde pentru totdeauna dacă ar ajunge la groapa de gunoi. 

Colectarea separată presupune împărțirea deșeurilor de către cel care le produce în containere sau saci separați, care vor fi adunați de către firmele specializate și, apoi, procesate la centrele de reciclare din zona respectivă. Identificarea materialelor reciclabile se face foarte ușor, prin observarea pe un produs a semnului care arată că acesta poate fi refolosit direct sau prin procesare industrială. Semnul este reprezentat de trei săgeți unite sub forma unei bucle Moebius, simbolul internațional al reciclării. 

1.1. Legislația cu privire la colectarea separată a deșeurilor

Prin aderarea la Uniunea Europeană statul român s-a angajat să rezolve problema nereciclării gunoaielor, România aflându-se în acest sens pe ultimele locuri. Astfel, ea reciclează aproximativ 13.89% din cantitatea totală a gunoaielor, în condițiile în care media europeană este de aproximativ 65%. Procentul poate fi și mai mare știindu-se că 80% din totalul deșeurilor ar putea fi reciclat și doar 20% ar trebui să fie la groapa de gunoi. 

Legislația din România cu privire la acest subiect se bazează pe câteva legi adoptate de Parlament în conformitate cu principiile stabilite de Uniunea Europeană: 

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor care reglementează obligațiile persoanelor fizice și juridice;
• Legea numărul 194 din 2019 care aduce precizări suplimentare cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor;
• Ordonanța de Urgență 74 din 2018 care prevede obligativitatea ca de la 1 iulie 2019 deșeurile să fie colectate în 4 categorii (plastic / metal, hârtie / carton, sticlă, deșeuri reziduale / menajere). 

Nerespectarea acestor legi atrage după sine amenzi destul de usturătoare, de până la 2000 de lei pentru cetățeni și între 20000 și 40000 de lei pentru firmele de salubritate care nu implementează activitatea de colectare selectivă a gunoaielor. 

1.2. Beneficiile colectării deșeurilor prin separare

Trierea înainte de a se arunca deșeurile la groapa de gunoi are beneficii vizibile și imediate pentru toți oamenii, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al ecologiei. Acțiunea presupune un efort minim din partea tuturor verigilor lanțului, pe când avantajele sunt majore:

• Reducerea cantității de gunoaie care ajunge la groapă cu până la 80% (1000 de kg de sticle din plastic de tip PET ocupă 7 metri cubi de spațiu de depozitare);
• Economisirea resurselor naturale prin reutilizarea unor produse care altfel ar ajunge la groapa de gunoi (aluminiul poate fi reciclat la infinit, fără a-și pierde calitățile);
• Importante economii de energie și apă prin refolosirea materialelor față de producerea unora noi de la zero (reciclarea unei tone de hârtie este mai economică decât producerea uneia de la zero, cu aproximativ 500 de litri de apă și 400 litri de petrol);
• Reducerea poluării prin micșorarea cantității de deșeuri care ajung la groapa de gunoi.

Un alt beneficiu neașteptat este apariția unor locuri de muncă suplimentare, o nouă industrie dezvoltându-se în acest sens în întreaga Românie. 

2. Modul corect de colectare separtă a deșeurilor

Colectarea în mod selectiv va fi realizată corect dacă persoanele implicate vor respecta ghidul activității în așa fel încât impactul să fie maxim. Astfel, trebuie să se urmărească patru pași esențiali:

• Identificarea tipului de deșeu în funcție de materialul din care este realizat (hârtie, plastic, metal, sticlă, deșeuri reziduale sau biodegradabile) și trierea celor care pot fi refolosite;
• Curățarea gunoaielor (din plastic, metal sau sticlă) de resturile alimentare, care ar putea să contamineze și să dăuneze procesului de reutilizare;
• Presarea, turtirea sau plierea deșeurilor pentru a se realiza economie de spațiu în locurile de depozitare;
• Depunerea gunoaielor în sacii speciali, în cazul persoanelor care locuiesc la casă, sau la pubelele colorate în funcție de material, în cazul celor care trăiesc la oraș.

2.1. Ghid de colectare separată a deșeurilor

Pentru ușurarea procesului s-a pus la punct un cod de culori sau de marcaje speciale, plasate pe pubelele obișnuite:

• Containerele albastre sunt destinate depozitării hârtiei și cartonului curate, fără urme de deșeuri alimentare sau de umiditate. Se recomandă ca hârtia să fie împăturită pentru ca în container să încapă o cantitate cât mai mare;
• Containerul galben este destinat depozitării plasticului și metalului. Sticlele din plastic trebuie să fie curate, cu dopul scos și presate, iar dozele din plastic sau cutiile de conserve să nu mai aibă resturi alimentare. Deșeurile medicale din plastic nu vor fi depuse aici, ci în containere speciale;
• Containerul verde este indicat pentru reciclarea obiectelor din sticlă, care vor fi depuse fără capac și fără reziduuri în interior. Oglinzile și geamurile trebuie să fie introduse în containerele speciale, destinate deșeurilor provenite din construcții;
• Containerul maro este folosit pentru resturile biodegradabile, cum ar fi fructele, legumele, pâinea, cerealele, cafeaua, resturi vegetale din curte, cenușă de lemn, hârtie umedă, șervețele din hârtie;
• În pubela neagră se depozitează deșeurile care nu se pot recicla și care vor ajunge la groapa de gunoi (resturi de carne, scutece folosite, ambalaje care nu pot fi spălate, reziduuri de la animalele de casă).

Există și categorii speciale de deșeuri care vor fi colectate în mod diferit, iar printre acestea se numără deșeurile textile, cele din construcții, echipamentele electronice și electrice vechi sau deșeurile foarte voluminoase, care nu încap în pubele. Această categorie va fi colectată fie de către primării, în urma unor acțiuni specifice, fie de către firme specializate prin plata unei taxe suplimentare. 

2.2. Materiale reciclabile colectate separat

Principalul scop al colectării selective este împiedicarea ajungerii la groapa de gunoi a unor materiale prețioase, care pot fi utilizate din nou printr-o industrializare mult mai mică decât în cazul produselor fabricate de la zero din resurse naturale. Printre acestea se numără următoarele:

• Hârtia reciclată, pe de-o parte înlătură necesitatea tăierii unor copaci din natură, pe de altă parte industrializarea ei se face cu mai puține resurse decât în cazul celei noi. Materialul poate fi utilizat la realizarea foii de ziar, la confecționarea unor materiale izolante pe bază de hârtie. Un lucru demn de știut este că un kilogram de hârtie albă se produce prin folosirea a 300 de litri de apă, pe când unul produs din materiale refolosibile consumă doar 30 litri de apă;
• Aluminiul din dozele de suc sau de bere poate fi reciclat de nenumărate ori, fără a-și pierde din proprietăți și cu un consum de energie cu mult mai mic decât aluminiul produs din bauxită. În plus, prin reciclarea dozelor se micșorează cantitățile de minereuri extrase din sol prin proceduri de multe ori poluante;
• Plasticul poate fi reciclat în diferite moduri, existând chiar și proceduri prin care acesta poate fi transformat în combustibil. O problemă gravă este reprezentată de ambalajele de tip PET care sunt aruncate în natură într-un ritm amețitor și care necesită aproximativ 500 de ani până când se degradează natural;
• Sticla poate fi recuperată în întregime, ba mai mult fiind obligatorie folosirea ei în producerea noilor șarje de material. Adăugarea sticlei vechi în cuptoarele speciale micșorează sesizabil consumul de energie.

3. Colectarea separată a deșeurilor în diferite situații

Legile românești și europene au prevederi clare în legătură cu trierea selectivă a deșeurilor în anumite situații. În această activitate trebuie să se implice simplii cetățeni și proprietarii de activități economice, ca de exemplu fabrici, supermarketuri, depozite, instituțiile publice de toate tipurile, școlile, spitalele, bisericile etc.

3.1. Colectarea separată a deșeurilor în instituțiile publice sau la agenți economici

Conform legii 211/2011 (în cazul cetățenilor și operatorilor economici), respectiv legii 132/2010 (in cazul instituțiilor publice), toate instituțiile publice și persoanele juridice de pe teritoriul României trebuie să pună în practică un plan operațional de adunare selectivă a gunoiului prin clasarea coșurilor de culori distincte în spațiile destinate publicului, dar și prin trierea reziduurilor ce rezultă în urma activității lor pe cele patru fracții prevăzute în lege. De asemenea, există firme specializate care pot realiza acest plan conform tuturor prevederilor legale și care prin activitatea lor pot duce la evitarea luării unor amenzi extrem de usturătoare, de până la 40000 de lei. 

3.2. Colectarea separată a deșeurilor la bloc sau la casă

Persoanele fizice care locuiesc la bloc au două opțiuni cu privire la trierea gunoiului. În primul rând este vorba despre utilizarea sacilor galbeni, furnizați de firma de salubritate, în care vor plasa materiale reciclabile, precum hârtia, plasticul sau aluminiul. A doua metodă este întrebuințarea pubelelor plasate în apropierea locuințelor, fiecare materia reciclabil trebuind să fie pus în pubela de culoare adecvată. 

Locuitorii de la sat au mai puține opțiuni, existând chiar situații în care colectarea colectivă nu are loc. În ultima vreme, însă, majoritatea primăriilor din localitățile rurale din România au făcut eforturi în această privință. Astfel, periodic se ridică gunoiul triat, fără taxe suplimentare, apoi se transportă și se depozitează în spații special amenajate.

3.3. Colectarea separată a deșeurilor la școală

Școlile se supun acelorași legi cu privire la instituțiile publice din România, dar colectarea selectivă trebuie să aibă și un rol educativ important. Copiii pot învăța de la vârste fragede care este rolul acestui program, în primul rând prin folosirea unor coșuri de gunoi personalizate, în care să plaseze ambalajele în funcție de materia din care sunt fabricate: 

• hârtia în coșuri albastre;
• plasticul și metalul în coșuri galbene;
• sticla în pubele verzi.  

În plus, se pot pune în practică diferite acțiuni cu prilejul unor zile speciale, în care să se discute despre protejarea mediului înconjurător și despre rolul pe care fiecare îl poate avea în această privință.

3.4. Colectarea separată a deșeurilor în spitale

În cazul spitalelor trebuie să se ia măsuri speciale, deoarece unele dintre deșeurile rezultate în urma activităților specifice pot fi periculoase pentru personalul care le manipulează în timpul colectării, sortării și refolosirii lor. Din această cauză, materialele (acele de seringă, lamele ascuțite, flacoane cu urme de sânge, bandaje) vor fi depozitate în cutii din plastic ce vor fi distruse prin incinerare sau sterilizare de către firme specializate. O atenție sporită trebuie acordată materialelor de protecție anti-covid (măști, mănuși, halate), care după întrebuințare nu pot fi reciclate, ci vor fi puse în pubela ce va ajunge la groapa de gunoi. 

În concluzie, toți oamenii trebuie să știe că este în puterea lor să facă un lucru bun pentru natură și să selecteze gunoaiele înainte de a le arunca la coș. Un efort mic în această privință poate să însemne foarte mult pentru un viitor mai bun al întregii planete.  

Surse foto: shutterstock.com, ro.pinterest.com