Poluarea apelor subterane – tipuri, efecte și modalități de limitare a fenomenului
Apele subterane reprezintă o resursă esențială pentru viața de pe Pământ, populația, în special, beneficiind de rezervele de apă dulce disponibile în pânza freatică. Statistica în acest sens este edificatoare, din totalul apei dulci disponibile pe Glob, 97 la sută aflându-se în această categorie și doar 3 la sută fiind apele de suprafață. Studiile au arătat că aproximativ 75 la sută dintre locuitorii Uniunii Europene se alimentează cu apă potabilă extrasă din subteran și, din acest motiv, este important să fie luate măsuri pentru evitarea poluării apei din pânza freatică prin limitarea deversării în mediul înconjurător a unor substanțe cu potențial periculos pentru sănătatea umană.
În articolul de mai jos vei afla care sunt caracteristicile fenomenului poluării apelor subterane, cunoscând ce tipuri de poluare există și care sunt principalele surse de poluare ale acestora. De asemenea, vei putea consulta o listă a principalilor poluanți ce pot pune în pericol sănătatea umană prin prezența lor în apele subterane și care sunt efectele negative ce ar putea apărea în cazul în care apele poluate sunt consumate de către om. În final vei putea descoperi metodele utile ce pot fi implementate pentru a limita fenomenul poluării apelor subterane, atât din perspectiva simplului consumator de apă, cât și din cea a firmelor ce desfășoară activități cu potențial poluant.
1. Ce este poluarea apelor subterane?
Apele subterane sunt reprezentate de cantități impresionante de lichid vital, existente în pânza freatică prezentă la diverse adâncimi. Resursa este utilizată intens de omenire, atât pentru consum zilnic, cât și pentru activități economice, precum irigațiile sau aprovizionarea cu apă pentru diverse industrii. Utilizată în acest sens este apa prezentă în pânzele freatice de mică adâncime, ape care sunt supuse poluării de la suprafață atât în urma diverselor activități umane, dar și din motive naturale. Din această cauză, în ultimii 40 de ani, în statele Uniunii Europene au fost implementate măsuri legislative care au drept scop limitarea fenomenului și îmbunătățirea calității apei ce ajunge să fie consumată de om.
1.1. Tipuri de poluare a apelor subterane
Poluarea apelor subterane apare în momentul în care din diverse motive substanțele poluante ajung să penetreze straturile de sol superioare și să se dizolve în pânza freatică. Ulterior, atunci când apa este folosită prin accesarea cu ajutorul unor puțuri sau când aceasta izvorăște la suprafață prin intermediul izvoarelor naturale, poluanții ajung să interacționeze cu viața umană și pot provoca, în anumite împrejurări, probleme grave de sănătate.
Luându-se în considerare modalitatea de producere a poluării apelor subterane au fost identificate două tipuri de astfel de situații nedorite. În primul rând, este vorba despre poluarea punctuală, atunci când calitatea apei este deteriorată de un aport direct, localizat geografic, ca de exemplu o groapă de gunoi proiectată deficitar, o fabrică ce nu își gestionează corect deșeurile produse sau chiar de o stație de epurare a apelor uzate. În acest caz, poluarea nu rămâne în locul în care a apărut, ci treptat se răspândește pe o suprafață mare de pământ, știindu-se că apele din pânza freatică circulă lent, până la viteze impresionante.
În al doilea rând, este vorba despre poluarea difuză, ce se petrece pe o suprafață de teren întinsă, principalul motiv al apariției fiind utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice și a altor substanțe chimice, precum pesticidele și insecticidele în agricultură.
1.2. Surse de poluare a apelor subterane
În privința surselor de poluare a apelor subterane studiile au identificat o multitudine de împrejurări în care acest fenomen poate apărea, dar dintre acestea se evidențiază câteva prin efectele majore ce apar și care afectează în mod însemnat calitatea vieții umane.
- Poluarea din surse naturale apare atunci când apele subterane traversează anumite zone în care se află diverse substanțe chimice în concentrații mari. În timp, aceste substanțe se dizolvă în apa din pânza freatică și ajung în consumul uman. Cele mai periculoase astfel de substanțe, care apar deseori în apele subterane sunt arsenicul, fluoridele, manganul, fierul, clorul și radionuclizii. Pericolul provine din consumarea apei extrase din sol, fără a se trece printr-un sistem de filtrare și tratare, element întâlnit, în special, în cazul puțurilor individuale, prezente mai ales în mediul rural.
- Gropile de gunoi sunt zone în care sunt depozitate resturile și deșeurile provenite în urma activității umane. În mod normal, depozitele moderne ar trebui să fie izolate de sol prin montarea unor membrane speciale sau prin poziționarea lor în zone cu sol argilos, cu caracteristici izolatoare. De multe ori, însă, aceste condiții nu sunt respectate în mod corespunzător și, din acest motiv, poate apărea poluarea apelor subterane cu substanțe cu potențial periculos, precum uleiul ars, diverși acizi, substanțe chimice utilizate la curățenie, medicamente expirate ce ajung la gunoi etc.
- Sistemele septice sunt foarte prezente în România, acestea având rolul de a prelua și trata agenții de preluare din toalete. Multe dintre aceste sisteme sunt improvizate sau instalate în mod defectuos, ceea ce face ca substanțe poluante, chimice și biologice să ajungă în pânza de apă freatică și de acolo să treacă în consumul uman prin realizarea unor puțuri situate la o distanță prea mică de aceste sisteme septice.
- Substanțele chimice din agricultură, în special dacă sunt utilizate în mod intens și necontrolat, sunt dizolvate de apa de ploaie și ajung treptat în straturile inferioare ale pânzei freatice.
- Depozitarea improprie a unor deșeuri periculoase, cum ar fi cele care sunt generate de diverse activități industriale și care nu sunt manageriate în mod corespunzător.
- Rezervoarele în care se păstrează diferite substanțe, plasate în subsol sau deasupra solului și care se pot fisura din diverse motive, ceea ce duce la contaminarea apelor subterane.
2. Poluanții apelor subterane și efectele lor
În ultimele decenii au fost făcute studii cuprinzătoare cu privire la problema poluării apelor subterane. Începând cu anul 1980, când a apărut prima directivă a Uniunii Europene cu privire la această situație, a fost conștientizat pericolul acestui fenomen pentru viața umană. Un timp, aceste eforturi s-au concretizat într-o legislație specifică, ce este în prezent implementată pentru a se limita efectele periculoase asupra sănătății umane, cauzate de consumul de apă potabilă poluată.
2.1. Principalii poluanți ai apelor subterane
Testarea apelor subterane a arătat care sunt principalii poluanți ce sunt întâlniți în apa potabilă extrasă din pânza de apă freatică. Unii dintre aceștia sunt foarte periculoși, putând duce la apariția unor boli grave (digestive, intoxicații chimice, cancer) și, de aceea, populația și firmele implicate în activitățile cu potențial poluant trebuie să cunoască această listă pentru a putea lua măsuri corespunzătoare.
- Arsenicul este o substanță chimică ce poate provoca intoxicații grave sau chiar moartea, în cazul în care este consumat în cantități peste un anumit nivel ce poate fi suportat de corpul uman. Majoritatea cantităților de arsenic din apele subterane au proveniență naturală, dar poluarea poate apărea și din cauza unor activități miniere și industriale necorespunzătoare.
- Nitrații sunt contaminanți chimici ce apar în apele subterane din cauza foselor septice problematice și a utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot. Problema este una gravă în România, aici unde ambele cauze au fost și încă sunt prezente, în special pentru bebeluși care sunt sensibili la efectele negative ale nitraților și care s-ar putea îmbolnăvi de sindromul „bebelușului albastru”, ce poate duce la deces.
- Contaminarea biologică cu agenți patogeni apare atunci când fântânile din care se extrage apa de consum sunt situate aproape de toaletele improvizate. Virusurile, bacteriile și protozoarele circulă cu ușurință prin sol, de la toaletă până la puț și pot favoriza apariția unor boli transmisibile la persoanele ce consumă apa contaminată.
- Metalele se dizolvă în apă și o poluează atât prin fenomene naturale, cât și din cauza depozitării improprii a unor produse și reziduuri industriale.
2.2. Efectele negative ale poluării apelor subterane
Oamenii pot suferi din pricina utilizării apelor subterane poluate în diverse moduri. Afectată este sănătatea umană în momentul în care prin apa potabilă în corp ajung diverse substanțe chimice și biologice care ar putea provoca boli grave și chiar decesul. Rezolvarea acestei situații poate fi implementată atât prin limitarea activităților poluante, cât și prin utilizarea unor sisteme de filtrare, care pot să oprească acești poluanți dăunători.
Un alt pericol adus de apele subterane poluate este efectul negativ asupra mediului înconjurător. Apele subterane fac parte din ciclul hidrologic ce contribuie la susținerea ecosistemului. Astfel, izvoarele pot aduce la suprafață ape contaminate, care afectează viața vegetală și animală, peștii fiind extrem de sensibili în astfel de situații.
În final, apele subterane poluate pot afecta și dezvoltarea economică a anumitor zone, pentru că oamenii și firmele vor evita să-și desfășoare activitatea acolo, din pricina pericolului potențial și al necesității unor investiții suplimentare pentru curățarea și filtrarea acestor ape.
3. Metode de limitare a poluării apelor subterane
Limitarea poluării apelor subterane este o măsură ce trebuie să fie implementată de persoanele fizice, prin activitatea lor zilnică, și de cele juridice care trebuie să respecte reguli stricte în ceea ce privește activitatea lor ce ar putea dăuna mediului înconjurător. Majoritatea măsurilor sunt ușor de implementat, de multe ori nu costă nimic, din contră, pot aduce avantaje economice celor care le utilizează.
Oamenii obișnuiți trebuie să știe că pot influența în mod pozitiv calitatea apelor subterane. Printre măsurile ce pot fi luate se numără:
- colectarea diferențiată a deșeurilor, mai ales a celor care conțin substanțe periculoase, ce se pot dizolva și pot ajunge în apele subterane (ulei ars, baterii, substanțe chimice nefolosite, medicamente expirate);
- utilizarea unor cantități minime de detergenți și de produse de curățenie (aceste substanțe ajung prin canalizare în ape și de acolo în pânza freatică);
- evitarea aruncării gunoaielor în apele dulci;
- folosirea rațională a substanțelor chimice pentru agricultură.
Persoanele juridice, ce desfășoară activități diverse, care ar putea afecta calitatea apelor subterane trebuie să știe că legislația din România este foarte strictă, obligându-i să realizeze anumite acțiuni care să garanteze limitarea pe cât posibil la maxim a poluării apelor subterane.
- Activitățile economice care au ca efect generarea de ape uzate trebuie să încheie un acord de preluare a apelor uzate prin care se dovedește managementul corect al acestora și prin care se evită să ajungă în apa subterană a substanțelor periculoase. Tot în acest acord este prevăzută metoda de intervenție în cazul în care apar poluări accidentale, ce nu au putut fi evitate.
- Pentru a se verifica dacă există conformare cu legislația de specialitate, firmelor li se recomandă să treacă printr-o activitate de audit de mediu ce poate fi implementată prin apelarea la firme de consultanță specializată. Prin acest procedeu sunt analizate și evaluate datele ce rezultă din observațiile specialiștilor și, dacă este cazul, sunt furnizate recomandări pentru gestionarea deșeurilor, pentru realizarea unor evidențe clare, pentru raportarea corectă către autorități.
- Anumite domenii de activitate nu pot funcționa fără obținerea unei autorizații de mediu din partea agențiilor cu rol de reglementare în domeniul protejării mediului înconjurător. Acest document stabilește care este modul de acțiune în cazul în care mediul înconjurător este poluat pentru reducerea consecințelor negative.
- Companiile de interes public, ce au mai mult de 500 de angajați, trebuie să facă public modul în care activitățile lor influențează sănătatea mediului înconjurător. Această activitate este parte a CSR (responsabilitate socială a companiilor), o modalitate de încurajare a agenților economici de a îmbunătăți relațiile cu comunitatea prin proiecte cu privire la protejarea mediului înconjurător.
- În anumite împrejurări firmele trebuie să dovedească respectarea limitelor de poluare pentru a putea obține anumite avize și autorizații. Acest element poate fi obținut prin monitorizarea factorilor de mediu, care se realizează prin intermediul unor analize de laborator a apelor uzate evacuate.
În concluzie, calitatea apelor subterane este esențială pentru viața umană și, din acest motiv, atât persoanele fizice, cât și cele juridice trebuie să contribuie într-un mod cât mai util la păstrarea purității și la limitarea poluării lor.
Surse foto:
unsplash.com
ro.pinterest.com
