În plin mileniu al III-lea, temele care apar tot mai pregnant, atât în mass-media, cât și în discuțiile și politicile guvernamentale la nivel global, sunt cele legate de mediul înconjurător, diminuarea accentuată a biodiversității, schimbarea climei, scăderea nivelurilor stratului de ozon, suprapopularea, deșeurile periculoase și criza energetică. Acestea sunt datorate, în parte, și scăderii resurselor minerale naturale, dar și a încălzirii globale pe care o produce, în mod evident, arderea combustibililor fosili pentru obținerea energiei.
Problemele destul de mari cu poluarea atmosferică și a apei, precum și deversarea deșeurilor toxice sunt comune, mai ales în țările puternic industrializate. Pe de altă parte, în statele în curs de dezvoltare, milioane de oameni nu au acces la surse de apă potabilă și la tehnologii de tratare a apelor uzate. Praful și particulele prezente în concentrații tot mai mari în aer, fie din cauza perioadelor de secetă, fie din cauza poluării produse de om, au efecte dintre cele mai adverse asupra sănătății și vieții omului, fiind o cauză serioasă pentru un număr considerabil de decese anual.
Este deja constatat științific, fără dubiu, că oamenii sunt cei care, în prezent, afectează sistemul biofizic al planetei prin consumul de resurse (în principal sub formă de energie, dar și ca materie brută) pentru nevoile tot mai complexe care apar și se dezvoltă pe măsură ce societățile în ansamblu și civilizațiile devin tot mai sofistificate. De asemenea, acest consum de resurse are drept rezultat producerea de cantități enorme de deșeuri care ajung în mediul înconjurător și care conduc la apariția unor probleme grave.
Problemele de mediu se pot împărți în două mari categorii. Astfel, există probleme de mediu de nivel local (calitatea apei și cantitatea disponibilă, zgomotul, poluarea localităților, deversarea de materiale periculoase, traficul congestionat, suprapopularea unor zone etc.). Pe de altă parte, problemele de mediu de nivel global sunt cele care nu pot fi adresate doar prin decizii individuale ale comunităților sau chiar ale statelor, solicitând în schimb o cooperare de nivel transnațional, unitară (de exemplu, încălzirea globală, deșertificarea, ploile acide, epuizarea resurselor naturale, scăderea dramatică a biodiversității, deșeurile nucleare sau toxice etc.).
Una din cauzele majore care conduc la probleme globale de mediu este tehnologia și, mai ales, modul în care oamenii o folosesc. Tocmai despre impactul tehnologiei asupra mediului înconjurător vei afla mai multe detalii citind în continuare acest articol.
1. Impactul tehnologiei asupra vieții cotidiene și a mediului – evoluția tehnologiilor și contribuția acestora la dezvoltarea societății umane
Se poate defini tehnologia în ansamblu ca fiind suma uneltelor și cunoștințelor create și acumulate de oameni, cu scopul de a produce obiecte cu rolul de a augumenta capabilitățile fizice naturale pentru realizarea unor acțiuni sau sarcini care, altfel, erau imposibil de realizat. Obiectele rezultate prin procesele tehnologice sunt inventate, fabricate și folosite în consum. Acest sistem întreg solicită muncă, energie, materii prime și anumite calificări.
După cum este cunoscut, de-a lungul istoriei speciei și, ulterior, a civilizației, omul a căpătat un număr imens de abilități noi și puternice prin avansul tehnologic și folosirea tehnologiilor, de la o treaptă temporală de dezvoltare, la alta. Acest lucru a transformat – și continuă să o facă – modul de trai, forma de organizare a societăților, dar, pe de altă parte, a afectat, uneori iremediabil, mediul natural înconjurător la nivel local, regional și planetar.
Dezvoltarea tehnologiei și îmbrățișarea noilor elemente ale acesteia este un proces dinamic și cumulativ. Noi tehnologii apar și se dezvoltă, chiar dacă o mare parte dintre acestea rămân doar în stadiul embrionar și nu ating un nivel la care să fie adoptate și folosite pe scară largă. Desigur, chiar și tehnologiile care ating o rată substanțială de implementare ajung să fie epuizate moral și să lase locul altora noi.
Pentru exemplificare, ne putem gândi la tehnologia de producere a metalului. Într-o primă fază, acum mai bine de patru milenii, tehnologia de prelucrare a cuprului și a cositorului au dus la descoperirea bronzului, care a creat o revoluție la acel nivel de dezvoltare a societății umane. Ulterior, apariția tehnologiei de obținere a fierului a făcut ca bronzul să fie depășit, iar câteva secole mai târziu, tehnologia de producere a oțelului a îmbunătățit-o substanțial și a înlocuit-o pe cea a fierului.
În ceea ce privește evoluția tehnologiilor, există trei moduri în care acest proces se poate realiza:
- Faza de maturitate a unei tehnologii, adică acea limită de la care nu se mai pot aduce îmbunătățiri suplimentare;
- Faza de creștere a unei tehnologii, care poate evolua prin procese continue de cercetare-dezvoltare;
- Faza de revoluție – adică momentul de la care o nouă tehnologie o înlocuiește pe cea precedentă într-un anumit domeniu (un exemplu în acest sens este seria de Revoluții Industriale care au avut loc consecutiv, cu începere de la mijlocul secolului al XVIII-lea și până în prezent).
Fiecare îmbunătățire, și, cu atât mai mult, revoluție tehnologică, are un impact deosebit de pregnant asupra dezvoltării societății umane. Nu poate fi contestat că apariția noilor tehnologii a ridicat și îmbunătățit substanțial nivelul de trai și chiar fibra organizării societății umane. Condițiile de viață și de muncă au căpătat valențe noi, standardele de trai au crescut considerabil de la o revoluție tehnologică, la alta, bunurile au fost mult mai accesibile unor pături mai largi de populație, acestea fiind doar unele dintre efectele benefice pe care tehnologia, în evoluția sa continuă, le-a adus și continuă să le aducă societății umane.
2. Impactul negativ al tehnologiei asupra mediului înconjurător – tipuri și domenii de impact
Tehnologia a avut și un impact, le fel de necontestat, asupra mediului înconjurător. Impactul tehnologiei asupra mediului este de două feluri:
- Impactul direct – care are loc prin apariția unor noi substanțe sau sub-produse tehnologice care nu existau anterior și care produc efecte directe asupra mediului. Se poate exemplifica aici efectul pesticidelor, insecticidelor sau a gazelor emise de diverse ramuri industriale, pentru a enumera doar câteva dintre elementele care pot fi detectate prin monitorizarea factorilor de mediu (care este impusă azi majorității entităților productive din diverse industrii cu potențial poluant).
- Impactul indirect – este ceva mai greu de detectat și ține mai mult de capacitatea societății umane de a mobiliza resurse în vederea creșterii economice prin schimbări și avansuri tehnologice. De exemplu, avansurile tehnologice în medicină și prevenție au condus la creșterea duratei de viață normale a omului. În plus, tehnologiile industriale moderne au permis scurtarea programului de lucru și creșterea veniturilor populației angajate, fapt care a condus la creșterea disponibilităților bănești pentru consum și o modificare semnificativă a comportamentului uman cu efecte asupra epuizării mai rapide a resurselor naturale și cu impact final asupra mediului.
În același timp, impactul noilor tehnologii asupra mediului privește trei mari zone: agricultura, industria și serviciile.
- Agricultura este una dintre cele mai vechi tehnologii și una dintre primele revoluții tehnologice ale omului. Impactul tehnologiei în agricultură se poate traduce prin scăderea enormă a numărului de oameni angajați în acest domeniu, concomitent cu creșterea substanțială a productivității. Acest lucru conduce la o migrație considerabilă de populații din mediul rural către mediul urban, mișcare care, cuplată cu creșterea fără precedent a populației – grație producției agricole în dezvoltare de la secol, la secol – duce la probleme de poluare în mediile urbane tot mai aglomerate.
- Industria a cunoscut un lung proces de evoluție de-a lungul mileniilor și este azi principalul motor al schimbărilor globale. Costul acestor schimbări este legat de apariția de noi substanțe și materiale care, de cele mai multe ori, au impact negativ asupra mediului înconjurător. În ciuda impunerii unor legislații de mediu tot mai stufoase, a impunerii obținerii unor avize de mediu sau a unor autorizații de mediu pentru unele sau altele dintre activitățile industriale cu risc asupra mediului, activitatea industrială este principalul factor de impact și de risc asupra mediului.
Industria a condus la mobilizarea în prezent a peste 20 de miliarde de tone de materie, provenite din resurse naturale precum combustibili fosili, minerale, sau materiale naturale regenerabile. Toate procesele la scară globală de extragere, transport, conversie și eliminare a deșeurilor, procese specifice industriei, conduc azi la producerea a peste 40 de miliarde de tone de deșeuri solide pe an, depășind cu mai mult de două ori cantitatea de aluviuni mișcate de toate râurile și fluviile planetei într-un an. Multe din aceste deșeuri sunt deosebit de periculoase, chiar și în cantități mici, pentru viața și sănătatea omului și a celorlalte forme de viață.
- Serviciile, un sector în care tehnologiile încep să aibă un rol tot mai important, domină comportamentul uman și încep să-și pună amprenta și asupra mediului. Trebuie reținut că în țările puternic industrializate, serviciile dețin peste două treimi din întreaga economie și aceeași proporție a numărului de angajați.
3. Impactul noilor tehnologii asupra omului și a mediului – aspecte pozitive și negative
Tehnologia are totuși efecte ambivalente asupra mediului și a civilizației umane. Pe de o parte, tehnologia conduce la adevărate dezastre ecologice, iar pe de altă parte, nu poate fi negată puterea pe care noile tehnologii o oferă omului de a proteja mediul și de a îmbunătăți semnificativ condițiile de viață.
În ceea ce privește aspectele negative ale tehnologiei, se pot enumera:
- Extracția resurselor necesare proceselor tehnologice conduce la un consum enorm de energie cu eliberări masive de carbon. Alături de despăduriri, degradarea unor porțiuni imense de terenuri, poluarea apelor, mineritul și extracția de minerale și combustibili fosili aduce prejudicii enorme de mediu.
- Consumul de energie de care tehnologia avansată are nevoie tot mai mare, este o amenințare pentru mediu (de exemplu, marile ferme de servere necesare susținerii tehnologiei IT moderne sub toate aspectele sale, de la internet, la rețele locale). În ciuda eforturilor făcute pentru a alimenta centrele de date globale cu energie regenerabilă, există însă mari probleme în asigurarea necesarului care depășește azi 200 de TWh sau peste un procent din cererea globală de electricitate. Este încă de domeniul unui deziderat ca această cantitate de energie să fie complet verde, prin urmare consumul de energie al tehnologiilor moderne se face cu un cost asupra mediului mai ales prin creșterea cantității de carbon eliberate pentru obținerea energiei din surse clasice, poluante.
- Deșeurile electronice reprezintă un alt impact negativ al tehnologiilor asupra mediului. La nivel global, se estimează că deșeurile electronice anuale ar valora peste 65 de miliarde de dolari. Doar o mică proporție a acestor deșeuri este reciclată complet, majoritatea ajungând în gropile de gunoi, cu efecte dintre cele mai nocive.
Desigur, există și o parte pozitivă a impactului tehnologiilor asupra mediului. Astfel, grație noilor invenții și inovații din toate domeniile de activitate umană, există speranța că mediul va beneficia din ce în ce mai mult de puterea de neutralizare a efectelor negative produse până acum.
- Panourile solare și centralele eoliene reprezintă unele dintre tehnologiile care pot aduce un impact benefic semnificativ asupra mediului. Producerea energiei electrice din captarea resursei regenerabile și infinite a soarelui și a vântului este un pas major către reducerea masivă a impactului poluant a surselor tradiționale de producere a electricității.
- Mașinile electrice care devin din ce în ce mai numeroase pot constitui un alt impact pozitiv asupra mediului prin eliminarea poluării produse de motoarele termice.
- Casele inteligente pot conduce la scăderea consumului de resurse necesare încălzirii sau răcirii în funcție de sezon, dar și a consumului cu iluminatul sau a altor electrocasnice.
- Producerea de materiale necesare industriei din materii prime regenerabile – așa cum sunt la acest moment unele inovații de producere a plasticului sau a unor materiale de construcții din materii vegetale – conduce la reducerea exploatării și procesării tradiționale și poluante a resurselor.
- Eliminarea hârtiei prin digitalizarea completă reduce consumul de materie lemnoasă pentru producerea acestui suport pe care omenirea îl folosește de secole.
- Producerea de baterii prietenoase cu mediul elimină pericolul pe care bateriile clasice îl pot crea asupra mediului din cauza materialelor folosite până în prezent.
- Senzorii de mediu sunt elemente tehnologice care pot anunța din timp asupra pericolului creșterii poluării în anumite zone cu risc, fapt care permite luarea unor măsuri adecvate de preîntâmpinare sau de reducere a efectelor negative.
- Managementul eficient al deșeurilor și ambalajelor cu ajutorul tehnologiilor noi conduce treptat la scăderea impactului negativ al acestei zone de risc a activității umane, împreună cu activitatea de audit de mediu care poate realiza alinierea legislativă a companiilor din zonele de risc.
În concluzie, tehnologia și impactul său asupra mediului trebuie analizate într-o notă dihotomică, luând în considerare, desigur, efectele negative pe care aceasta le-a produs, fără îndoială, de-a lungul timpului, dar și puterea și posibilitățile aproape nelimitate pe care tot tehnologia le oferă omului de a anula, cel puțin în parte, aceste efecte și de a aduce chiar un impact pozitiv semnificativ odată cu mobilizarea voinței societății la nivel global.
Sursa foto: Pixabay.com