Povești pozitive de mediu în octombrie 2023
1. Microplasticul, un pericol mai mare decât credeam
Cunoaștem cu toții pericolele pe care plasticul le reprezintă pentru sănătatea noastră și pentru mediu, în special faptul că particulele de microplastic au invadat toate aspectele vieții, inclusiv corpul nostru. Peste 8,3 miliarde de tone de plastic au fost produse începând cu anii 1950, iar 80% din aceasta au ajuns în depozite de deșeuri și în mediul natural. Microplasticele au fost găsite în sol, aer, plante și animale de pe întreg globul, inclusiv în organele umane, sânge și placentă.
Studiile recente indică faptul că aceste particule microscopice pot declanșa inflamații locale și răspunsuri imune, iar nanoplasticele au fost asociate cu apariția unor forme de cancer. Există, de asemenea, opinii care susțin că aceste particule minuscule pot induce schimbări comportamentale.
ONG-ul No More Plastic abordează problemele asociate cu plasticul și încearcă să educe oamenii cu privire la pericolele acesta pe care le implică. Fondatoarea organizației, Rosalie Mann, susține că societatea umană este dependentă de plastic din cauza sistemului economic actual, iar consumatorii nu au întotdeauna opțiuni alternative. Aceasta pledează pentru o viziune mai largă a societății, explorând înlocuirea materialelor plastice cu alternative durabile, cum ar fi sticla produsă din alge.
Fondatoarea ONG-ului a subliniat importanța conștientizării problemelor legate de plastic și a îndemnat la acțiune pentru a schimba direcția curentă. Ea propune reducerea producției de plastic și subliniază că reciclarea plasticului nu este o soluție eficientă, deoarece acest proces reintroduce substanțe chimice toxice în circuitul repetat al plasticului, generând și mai mult microplastic și nanoplastic.
No More Plastic vorbește și despre necesitatea unor tratate și reglementări pentru a limita pericolele acestui material, cerând stoparea obiectivului de reciclare a 100% din cantitatea de plastic, până în 2030. Ea propune impunerea de taxe la sursă pentru plastic, pentru a-l face mai puțin atractiv d.p.d.v. economic. Fondatoarea No More Plastic subliniază că trebuie să ne oprim din tratarea plasticului ca pe o resursă prețioasă și să îndreptăm fondurile alocate reciclării către dezvoltarea unor tehnici bazate pe enzime, pentru eradicarea deșeurilor toxice din plastic.
În concluzie, declarația reprezentantei ONG-ului No More Plastic subliniază nevoia de conștientizare a problemelor asociate cu plasticul și îndeamnă la acțiuni concrete pentru reducerea impactului acestuia asupra sănătății umane și a mediului.
2. Tu ai bea bere obținută din apă menajeră purificată?
Ideea că bei apă uzată nu e tocmai plăcută, nu-i așa? Dar asta este exact ceea ce o fabrică de bere americană încurajează oamenii să facă – citând argumente temeinice care țin de protejarea resurselor naturale.
O fabrică americană de bere a creat un tip de bere, folosind apa de la țevile de scurgele ale băilor unui bloc de apartamente de 40 de etaje din San Francisco.
Aici apare întrebarea dacă consumul apei reciclate este sigur pentru sănătatea publică.
Apa uzată, provenind din sistemul de canalizare pretutindeni, cu excepția toaletei, se numește apă gri. Conține o varietate de substanțe chimice și alte reziduuri, fără să fi intrat în contact cu excrementele.
S-ar putea să nu sune plăcut, dar apa gri poate fi transformată înapoi în apă potabilă. Acest lucru nu doar că ar reduce facturile gospodăriilor, dar ar contribui la echilibrarea penuriei globale de apă, cauzată de schimbările climatice care favorizează seceta pe plan global.
Compania în cauză construiește și instalează unități de procesare a apei la fața locului, tehnologie care s-a dovedit eficientă în reducerea cererii de apă, ducând inclusiv la o scădere a facturilor cu până la 95%.
De ce este o idee bună prepararea berii din apele uzate?
Este nevoie de aproximativ 30 de litri de apă pentru a produce un singur litru de bere.
„Colectăm zilnic aproximativ 30.000 de litri de apă gri, din această clădire, pe care o trecem printr-un proces avansat de tratare și apoi transformăm în apă curată. (…) La începutul activității mele în industrie, publicul larg pur și simplu nu era pregătit pentru ideea de apă reciclată, iar percepția părea dificil de depășit pentru majoritatea”, a declarat directorul proiectului.
Ideea din spatele inițiativei a fost de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la potențialul neexploatat al surselor de apă care au fost ignorate, întrucât nu rezentau încredere.
Nu este sigur că au căzut prejudecățile, dar este ceva cu care probabil va trebui să ne obișnuim în viitor.
3. Un nou tip de cafea din ingrediente alimentare reciclate
Producția de cafea cauzează defrișări masive într-un „ritm alarmant”. Pornind de la această concluzie, un startup din Seattle, susținut de unii dintre investitorii francizei Beyond Meat, au lansat în luna octombrie a acestui an prima cafea fără boabe din lume. Inventatorii săi speră să reducă efectele negative asupra mediului pe care această băutură populară le cauzează.
Preparatul cu cofeină folosește „super-alimente” și ingrediente obținute din deșeuri pe bază de plante, cum ar fi semințele de curmale, pentru a imita structura moleculară a cafelei.
Inovația a atras atenția investitorilor, care au alocat circa 50 de milioane de euro proiectului marca Atomo Coffee.
3.1 Care este influența producției de cafea asupra mediului?
Plantațiile de cafea – în special cele care cultivă soiul arabica, preferat de bariști – cunosc o dezvoltare fără precedent și iau locul pădurilor.
După cum se știe, defrișarea este a doua cauză principală a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili. Studiile arată că, până în 2050, aproximativ jumătate din terenul folosit în prezent pentru cultivarea cafelei ar putea fi neproductiv din cauza schimbărilor climatice.
„Producția cafelei provoacă defrișări într-un ritm alarmant, iar zilnic dispar suprafețe împădurite echivalente cu de 10 ori dimensiunea Central Park din New York” – echivalentul a 34 de kilometri pătrați de pădure – a declarat CEO-ul și co-fondatorul Atomo Coffee, înainte de lansarea oficială a produsului său.
3.2 Cum ar putea „cafeaua” fără boabe să ajute planeta?
Atomo spune că acest tip de produs preparat la rece, fără boabe, a contribuit la reducerea emisiilor de carbon cu 93%, folosind cu 94% mai puțină apă decât cafeaua obișnuită.
Compania se așteaptă să vadă cifre similare pentru noile produse lansate, de asemenea, obținute în mare parte din ingrediente reciclate – precum sâmburii de curmale – care tind să fie aruncate în procesul de producție comercială. Semințele sunt înmuiate în extract de struguri, cicoare și alte arome și îmbogățite cu cafeină din ceai.
Foto: Freepik
