Deșeurile reprezintă o risipă enormă de resurse, atât în ceea ce privește materialele, cât și energia. În plus, gestionarea necorespunzătoare și eliminarea deșeurilor pot avea efecte negative asupra mediului. Gropile de gunoi, de exemplu, ocupă suprafețe importante de teren și pot cauza poluarea aerului, a apei și a solului, în timp ce incinerarea deșeurilor generează degajări de poluanți în aer.

În aceste condiții, politica UE în privința gestionării deșeurilor este de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și de a îmbunătăți eficiența resurselor. Obiectivul pe termen lung este de a reduce cantitatea de deșeuri generate și, atunci când generarea deșeurilor nu poate fi evitată, de a încuraja utilizarea acestora ca resursă și de a obține niveluri mai ridicate de performanță în zona de reciclare și de eliminare a deșeurilor în condiții de siguranță.

Politica UE în problema gestionării deșeurilor se bazează pe o ierarhizare a acestora, astfel: primul pas îl constituie prevenirea deșeurilor, urmat de refolosire, reciclare, alte valorificări și, în final, eliminarea sau depozitarea deșeurilor.

Depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi este metoda cea mai puțin adecvată pentru gestionarea deșeurilor, deoarece aduce pierderi semnificative de materiale și prezintă riscuri pentru mediu (producția de gaze cu efect de seră, poluarea apei, aerului, solului etc.). Principiul unei economii circulare este păstrarea resurselor și a valorii lor în economie cât mai mult timp, evitând pierderea lor sub formă de deșeuri.

Care sunt obiectivele UE până în 2030?

Directiva CE 850/2018 de modificare a Directivei CE 31/1999, privind depozitarea deșeurilor, conține măsuri adecvate aplicabile până în 2035, care restricționează depozitarea deșeurilor ce ar putea fi reciclate sau valorificate energetic. Această directivă stabilește obiectivul ca, până în 2030, cantitatea de deșeuri municipale depozitată să fie redusă la 10% din cantitatea totală a deșeurilor municipale generate.

Pentru 2020, ținta de deviere de la depozitare este de 50% din totalul deșeurilor generate. Adică, anul acesta, mai avem dreptul să ducem la groapa de gunoi maximum 50% din tot ceea ce generăm, un obiectiv greu de atins pentru România, care momentan a atins un procent de numai 13%.

În ultimii ani, țările europene au înregistrat tendințe de scădere relativ constante ale cantității de deșeuri municipale depozitate, respectiv cu 21%  în intervalul 2006-2017. Există însă diferențe semnificative între țări în ceea ce privește ratele de depozitare a deșeurilor și eficacitatea măsurilor luate de acestea.

În 2017, 10 țări europene au raportat că au depozitat deșeuri în proporție de 10% sau mai puțin din deșeurile municipale (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia și Elveția). Pe de altă parte, 15 țări au încă rate de depozitare a deșeurilor de peste 50%.

Toate țările cu rate reduse de depozitare a deșeurilor au interzis fie depozitarea deșeurilor biodegradabile sau netratate, fie au implementat o interdicție combinată cu o taxă mai mare de depozitare a deșeurilor (mai mult de 50 EUR / tonă în majoritatea cazurilor (CEWEP, 2017)).

Cum putem reduce cantitatea deșeurilor municipale depozitate la gropile de gunoi?

1. Reducerea deșeurilor

Reducerea deșeurilor este principalul mod de a abate deșeurile de la gropile de gunoi. Dar cum putem face asta?

– evită produsele de unică folosință și achiziționează articole reutilizabile, precum pungi de pânză în loc de saci de plastic!

– consumă mai puțin în general și achiziționează doar atât cât consumi! Este un mod eficient de a reduce deșeurile.

2. Reciclarea

Reciclarea se referă la preluarea materialelor folosite și la crearea de noi produse pentru a evita aruncarea acestora la gropile de gunoi. Materialul reciclat poate fi: sticlă, hârtie, metal, plastic, materiale textile, electronice etc.

3. Tratarea termică

Incinerarea este o altă metodă de deviere a deșeurilor de la gropile de gunoi, însă nu este o opțiune prietenoasă cu mediul.

4. Tratamentele biologice

Pe lângă reutilizarea materialelor, deșeurile pot trece prin tratamente biologice, respectiv descompunerea materialelor prin acțiunea microorganismelor. Materialele sunt defalcate în dioxid de carbon, apă și biomasă. Biomasa este considerată o energie regenerabilă, ea reprezentând patru procente din energia noastră. Energia biomasă, deși este arsă, nu poluează aerul la fel de mult ca și combustibilii fosili.

5. Returnați deșeurile către furnizorul de materiale originale

În multe spații de producție este posibil să returnați produsul rezidual furnizorului materiei prime originale. Reutilizarea butoaielor de bere prin revenirea la distribuitor pentru a fi reumplute, reutilizarea rezervoarelor cu propan și reciclarea bateriilor pentru a fi din nou utilizate sunt doar câteva exemple. Multe companii oferă stimulente sau credite pentru produsul returnat către următoarea achiziție.

6. Vânzarea deșeurilor către o terță parte

O modalitate mai puțin cunoscută de a devia deșeurile de la gropile de gunoi este ca o companie să-și vândă deșeurile către o terță parte, care le va achiziționa pentru refolosire în propriul proces de producție.

7. Energie din deșeuri

Compostarea și energia din deșeuri sunt alte mijloace prin intermediul cărora, deșeurile primare sunt transformate în diferite tipuri de energie, cum ar fi căldura sau electricitatea.

(Surse: https://en.m.wikipedia.org/wiki/Landfill_diversion

www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/diversion-from-landfill

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Municipal_waste_statistics

https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/diversion-from-landfill/assessment

https://link.springer.com/article/10.1007/s12649-018-0297-7)