De-a lungul ultimelor decenii, stratul de ozon, una dintre cele mai importante protecții de care beneficiază planeta împotriva radiațiilor ultraviolete, a fost afectat de activitatea umană. Prin măsuri strategice, a fost inițializat procesul de refacere al acestuia, însă stratul de ozon va reveni la un nivel normal în câteva decenii. Citește articolul de mai jos pentru a afla ce este stratul de ozon, ce factori au efecte negative asupra sa și ce pot face companiile pentru a-l proteja.
1. Stratul de ozon – ce este, din ce este format și unde este situat
Stratul de ozon al Pământului protejează întreaga viață de radiațiile dăunătoare ale soarelui, dar activitățile umane au deteriorat acest „scut”. Protecția redusă împotriva luminii ultraviolete (UV) va deteriora, în timp, culturile vegetale și va duce la rate mai mari de cancer de piele și cataracte.
Atmosfera Pământului este compusă din mai multe straturi, iar cel mai de jos strat, troposfera, se extinde de la suprafața Pământului până la aproximativ 10 kilometri în altitudine. Este de reținut că toate activitățile umane se desfășoară în troposferă. Muntele Everest, cel mai înalt munte de pe Terra, are doar aproximativ 9 km înălțime. Următorul strat, stratosfera, continuă de la 10 km la aproximativ 50 km. Cele mai multe zboruri comerciale au loc în partea inferioară a stratosferei.
Majoritatea ozonului atmosferic este concentrat într-un strat din stratosferă, la aproximativ 15 până la 30 km deasupra suprafeței Pământului. Ozonul este o moleculă care conține trei atomi de oxigen. În fiecare moment, noi molecule de ozon se formează, iar altele sunt distruse în mod arbitrar. Suma totală a acestora rămas relativ stabilă în deceniile în care a fost măsurată.
Stratul de ozon este responsabil pentru absorbția unei părți din radiația solară, împiedicând-o să ajungă la suprafața planetei. Cel mai important, absoarbe porțiunea de lumină UV numită UVB, ce are multe efecte dăunătoare, inclusiv cancer de piele, cataractă și daune aduse unor culturi vegetale, dar și vieții marine.
Deși se credea în trecut că lumina UVA, radiația folosită în paturile de bronzat, este inofensivă pentru că nu provoacă arsuri, acum, datorită cercetărilor științifice, știm că aceasta este chiar mai dăunătoare decât UVB, pătrunzând mai adânc și provocând cancer de piele mortal, melanom și îmbătrânire prematură. Stratul de ozon, protecția solară a Pământului, absoarbe aproximativ 98% din această lumină UV devastatoare.
Cercetătorii au realizat înregistrări de-a lungul mai multor decenii, ce detaliază nivelurile normale de ozon în timpul ciclurilor naturale. Concentrațiile de ozon din atmosferă variază în mod natural în funcție de petele solare, anotimpuri și latitudinea pe glob. Fiecare fază de reducere naturală a nivelului de ozon a fost urmată de o perioadă de recuperare. Cu toate acestea, începând cu anii 1970, dovezile științifice arată că scutul de ozon a trecut printr-o perioadă de epuizare mult mai rapidă decât procesele naturale.
2. Factori care distrug stratul de ozon
Activitățile comerciale și industriale produc numeroase efecte negative, printre care și distrugerea stratului de ozon. Iată cum are loc acest proces.
Când atomii de clor și brom intră în contact cu ozonul din stratosferă, ei distrug moleculele de ozon. Un atom de clor poate distruge peste 100.000 de molecule de ozon înainte de a fi eliminat din stratosferă. Din nefericire, ozonul poate fi distrus mult mai rapid decât este creat în mod natural.
Unii compuși eliberează clor sau brom atunci când sunt expuși la lumină UV intensă în stratosferă. Acești compuși contribuie la epuizarea stratului de ozon și sunt numiți substanțe care epuizează stratul de ozon (ODS). Printre ODS care eliberează clor se numără clorofluorocarburi (CFC), hidroclorofluorocarburi (HCFC), tetraclorură de carbon și metil cloroform. ODS care eliberează brom includ haloni și bromură de metil. Deși aceste substanțe sunt emise la suprafața Pământului, ele sunt în cele din urmă transportate în stratosferă, într-un proces care poate dura până la doi-cinci ani.
În anii 1970, preocupările legate de efectele substanțelor care distrug stratul de ozon stratosferic (ODS) au determinat guvernele mai multor țări, inclusiv Statele Unite, să interzică utilizarea clorofluorocarburilor (CFC) ca propulsori de aerosoli. Cu toate acestea, producția globală de CFC și alte ODS au continuat să crească rapid pe măsură ce s-au găsit noi utilizări pentru aceste substanțe chimice în procesele de refrigerare, stingere a incendiilor, izolarea cu spumă și alte aplicații practice.
Unele procese naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice mari, pot avea și ele un efect indirect asupra nivelului de ozon. De exemplu, erupția din 1991 a Vulcanului Pinatubo nu a crescut concentrațiile de clor stratosferic, dar a produs cantități mari de particule minuscule numite aerosoli. Aceștia cresc eficacitatea clorului în distrugerea ozonului. Aerosolii din stratosferă creează o suprafață pe care clorul pe bază de CFC poate distruge ozonul. Este de reținut și faptul că, efectul vulcanilor este de scurtă durată.
Un exemplu de distrugere a stratului de ozon este „gaura” anuală de ozon aflată deasupra continentului Antarctica, care a apărut în timpul primăverii antarctice de la începutul anilor 1980. Aceasta nu este cu adevărat o gaură prin stratul de ozon, ci mai degrabă o zonă mare a stratosferei cu cantități extrem de scăzute de ozon. Ea apare de două ori în fiecare an, primăvara și iarna, de aceea a primit și denumirea de „anuala gaură” apărută în stratul de ozon.
Distrugerea stratului de ozon nu se limitează la zona de deasupra Polului Sud. Cercetările au arătat că epuizarea stratului de ozon are loc la latitudini care includ America de Nord și de Sud, Europa, Asia și o mare parte din Africa și Australia.
3. Riscuri asociate cu distrugerea stratului de ozon
Nivelurile reduse de ozon înseamnă mai puțină protecție împotriva razelor solare și mai multă expunere la radiațiile UVB de la suprafața Pământului. Studiile au arătat că, în Antarctica, cantitatea de UVB măsurată la suprafață se poate dubla în timpul găurii anuale de ozon.
Impactul asupra plantelor
Radiațiile UVB afectează procesele fiziologice și de dezvoltare ale plantelor. În ciuda mecanismelor de reducere sau reparare a acestor efecte și a capacității de a se adapta la niveluri crescute de UVB, creșterea plantelor poate fi direct afectată de radiațiile UVB.
Modificările indirecte cauzate de UVB (cum ar fi modificările asupra formei plantei, modul în care nutrienții sunt distribuiti în plantă sau momentul fazelor de dezvoltare și metabolismul secundar) pot fi la fel sau uneori chiar mai importante decât efectele dăunătoare ale UVB. Aceste schimbări pot avea implicații esențiale pentru echilibrul competitiv al plantelor, în rândul ierbivorelor, creând boli ale plantelor și afectând ciclurile biogeochimice.
Efecte asupra ecosistemelor marine
Fitoplanctonul reprezintă fundamentul rețelelor trofice acvatice. Productivitatea acestuia este limitată la zona eufotică, adică stratul superior al coloanei de apă în care există suficientă lumină solară pentru a menține vii organismele. S-a demonstrat că expunerea la radiațiile solare UVB afectează atât orientarea, cât și motilitatea în fitoplancton, ceea ce duce la rate de supraviețuire reduse pentru aceste organisme. Oamenii de știință au demonstrat o reducere directă a producției de fitoplancton din cauza creșterilor UVB legate de epuizarea stratului de ozon.
S-a descoperit că radiațiile UVB provoacă daune în stadiile incipiente de dezvoltare ale peștilor, creveților, crabilor, amfibienilor și altor animale marine. Cele mai severe efecte sunt scăderea capacității de reproducere și afectarea dezvoltării larvelor. Creșteri mici ale expunerii la UVB ar putea duce la reduceri de populație pentru organisme marine mici, cu implicații pentru întregul lanț trofic marin.
Efecte asupra ciclurilor biogeochimice
Cercetătorii cred că amplificarea radiațiilor UVB ar putea afecta ciclurile biogeochimice terestre și acvatice, modificând astfel atât sursele, cât și rezervoarele de gaze cu efect de seră și urme de gaze importante din punct de vedere chimic (cum ar fi dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, sulfura de carbonil, ozonul și, eventual, alte gaze). Aceste modificări potențiale ar contribui la feedback-uri biosferă-atmosferă care atenuează sau amplifică concentrațiile atmosferice ale acestor gaze.
Consecințe asupra materialelor
Polimerii sintetici, biopolimerii naturali, precum și alte materiale folosite în comerț sunt afectați negativ de radiația UVB. Materialele de astăzi sunt oarecum parțial protejate de UVB cu ajutorul unor aditivi speciali. Cu toate acestea, creșterea nivelului UVB va accelera deterioarea acestora, limitând perioada de timp pentru care sunt utile în aer liber.
4. Protecția și refacerea stratului de ozon – soluții pentru companii și cetățeni
Stratul de ozon se reface, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Mondială de Meteorologie și ONU. Constatarea oferă inspirație pentru o acțiune mai ambițioasă în domeniul schimbărilor climatice: arată că acordurile globale își pot atinge obiectivele.
Așa cum este menționat mai sus, când stratul fragil de ozon se epuizează, razele ultraviolete ale soarelui pot ajunge pe Pământ, făcând oamenii mai predispuși la cancer de piele, cataractă și alte boli. Această descoperire a zguduit întreaga lume, titlul făcând înconjurul lumii. Deși a existat o negare pe scară largă din partea producătorilor de CFC, vânzările de aerosoli au scăzut semnificativ.
Cincisprezece ani mai târziu, o echipă britanică a descoperit o gaură uriașă în stratul de ozon de deasupra Antarcticii. În același timp, Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu (NASA) a găsit o legătură între reținerea stratului de ozon și CFC.
Aceste descoperiri au condus la Protocolul de la Montreal din 1987 – un acord care interzice clorofluorocarburile și o altă substanță chimică care epuizează stratul de ozon. Mai târziu, în 2016, hidrofluorocarburile au fost adăugate și pe lista substanțelor interzise.
Monitorizarea stratului de ozon continuă și se constată că recuperarea poate să nu fie atât de simplă pe cât se spera. Un studiu la începutul anului 2018 a constatat că ozonul din stratosfera inferioară a scăzut în mod neașteptat și inexplicabil din 1998, în timp ce altul a indicat posibile încălcări în curs ale Pactului de la Montreal.
Deși rezultatele sunt pozitive, va mai dura încă peste 50 de ani pentru ca stratul de ozon să se “vindece” complet. Acest lucru se datorează faptului că CFC-urile și alte substanțe chimice fabricate pot rămâne prezente în atmosferă timp de aproximativ 50 până la 100 de ani. Dacă măsurile nu ar fi fost implementate, două treimi din ozon ar fi fost distrus până în 2065.
Dacă te întrebi cum poate proteja compania ta stratul de ozon, trebuie să afli că există mai multe măsuri pe care le poți implementa imediat în acest sens. Pentru rezultate avansate, apelează la o firmă de consultanță de mediu. Experții te pot ajuta atât cu privire la respectarea reglementărilor legislative stufoase, iar compania ta poate avea un impact în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător.
- Evită consumul de gaze periculoase pentru stratul de ozon, din cauza conținutului sau procesului de fabricație al acestora. Unele dintre cele mai periculoase gaze sunt CFC (clorofluorocarburi), hidrocarburile halogenate, bromura de metil și protoxidul de azot.
- Minimizează utilizarea mașinilor. Cea mai bună opțiune de transport este cu bicicleta sau mersul pe jos. Cu toate acestea, nu este posibil ca tu și echipa ta să vă deplasați mereu cu bicicleta. Prin urmare, dacă folosiți o mașină până la o destinație, încercați să faceți un carpool cu alții pentru a reduce utilizarea vehiculelor. Astfel, poluați mai puțin și faceți economii.
- Nu folosi produse de curățare care sunt dăunătoare pentru mediu și pentru oameni. Multe produse de curățare conțin solvenți și substanțe corozive, dar poți înlocui aceste substanțe periculoase cu produse sigure, precum oțetul sau bicabonatul.
- Cumpără produse locale. În acest fel, nu numai că ai parte de produse proaspete, dar eviți să consumi alimente care au parcurs distanțe lungi. Cu cât distanța parcursă este mai mare, cu atât se produce mai mult protoxid de azot datorită mediului utilizat pentru transportul respectivului produs.
- Verifică aparatele de aer condiționat, deoarece defecțiunile acestora fac ca CFC să scape în atmosferă.
În concluzie, din cauza efectelor puternice pe care activitățile comerciale și industriale le au asupra stratului de ozon, vital pentru sănătatea oamenilor, este nevoie de strategii și tehnici prin care se reduc emisiile de factori care afectează acest strat protector. Nu ezita să iei măsurile necesare, contribuind la bunăstarea planetei.
Surse foto: Unsplash.com
