De câte ori ai auzit discutându-se în ultimul timp despre schimbarea climei? Probabil de foarte multe ori și pe toate canalele media. Este doar o expresie în trend sau este, cu adevărat, o problemă actuală? Și dacă este, ar trebui să preocupe toate afacerile, indiferent dacă sunt mici sau mari?

1. Starea vremii și clima, concept și definiție

Informațiile meteorologice, respectiv starea vremii, sunt cele furnizate pe o perioadă relativ scurtă de timp și se referă la temperaturi, precipitații, direcția și intensitatea vântului. Datele culese, analizate și furnizate de stațiile meteorologice se referă la o perioadă determinată de timp, sub forma unor previziuni de natură informativă.

Starea vremii dintr-o regiune se poate modifica de la o oră, la alta. Câteva ore de căldură sufocantă, pot fi urmate de o ploaie torențială.

Clima poate fi considerată, pe scurt, dinamica fenomenelor meteorologice dintr-o anumită regiune, evaluată într-un interval de timp. Respectiv, valorile medii ale fenomenelor meteorologice, precipitații și temperaturi, analizate pe o perioadă îndelungată de timp.

Schimbarea climei – o realitate

Spre deosebire de starea vremii, clima nu prezintă valori atât de variabile. Ceea ce nu înseamnă că nu se modifică, pentru că, fără îndoială, schimbarea climei pe glob este o realitate și s-a produs de-a lungul istoriei Terrei, din cauze naturale.

În acest caz, de ce trebuie să ne preocupe schimbările climatice?

În ultimii ani, prezența fenomenelor meteorologice extreme au intrat în cotidian și se manifestă în toate regiunile de pe glob. Schimbarea climei dă naștere unor fenomene precum:

• Precipitații abundente, alternând cu perioade de secetă prelungită
• Uragane și furtuni violente, inclusiv în zone în care aceste fenomene nu sunt caracteristice
• Temperaturi extreme
• Deșertificare
• Incendii de pădure pe suprafețe extinse

Este o realitate imposibil de contestat, schimbările climatice în România provocând inundații devastatoare în nord-vest, secetă prelungită și deșertificare în sud.

2. Schimbarea climei – cauzele schimbării climei, încălzirea globală, efecte

Oamenii de știință sunt de acord cu concluzia conform căreia accelerarea schimbării climatice se datorează creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră, ca rezultat al activității umane.

Gazele cu efect de seră măresc capacitatea atmosferei terestre de a reține căldura, producându-se, astfel, efectul de încălzire globală.  

Date privind evoluția temperaturilor medii:

• Temperatura medie de pe glob a crescut cu 1,2°C din perioada pre industrială, până în prezent
• După 2015, s-au înregistrat cele mai mari valori ale temperaturilor medii, iar decada cuprinsă între 2011 și 2020 a fost cea mai călduroasă înregistrată până acum

Ca o consecință directă a creșterii temperaturilor medii anuale de pe glob, apare procesul de topire a ghețarilor, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, extinderea zonelor aride și semideșertice și secarea resurselor de apă. Fenomene care vor avea efecte devastatoare asupra biodiversității, asupra sistemelor economice actuale și asupra populației, în special a celor din zonele insulare și costiere.

– Gaze cu efect de seră – ce sunt, cine le produce?

Ca urmare a activității umane, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut considerabil, prin arderea combustibililor fosili (hidrocarburi, gaze naturale, cărbune, petrol). Odată cu Revoluția Industrială, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu peste 40%, iar dacă valorile vor continua să crească, temperaturile de pe glob vor depăși valorile care permit un trai confortabil.

Arderea de combustibili fosili este folosită în scopul generării de electricitate sau pentru transport, atât pentru consum casnic, cât și în industrie și agricultură.

3. Ce influențează schimbarea climei? Acțiuni care determină creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră

Revoluția Industrială a atras după sine o serie de alte mici revoluții: agricolă, tehnologică, demografică și a transportului, ceea ce a dat naștere unui model nou în producție și consum. Creșterea populației globului a forțat producția de bunuri, a determinat exploatarea intensivă în agricultură, toate acestea având ca rezultat creșterea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei.

În afara creșterii concentrației de gaze cu efect de seră, industrializarea intensivă a dus la producerea unor cantități enorme de deșeuri industriale, care reprezintă o problemă reală și care necesită soluții concrete pentru o gestionare corectă. 

În acest sens, se impune monitorizarea factorilor de mediu în domeniul industrial și obținerea unei serii de acte de reglementare, precum acorduri, avize și autorizații de mediu, pentru conformarea cu legislația în vigoare.

Astăzi suntem aproape opt milioane de persoane împărțind aceeași planetă, iar cifra este în continuă schimbare. Creșterea constantă a consumului, nevoia de a achiziționa în permanență bunuri, supraconsumul și supraproducția, sunt o realitate a țărilor dezvoltate. Consumul de alimente, forma în care ne deplasăm, consumul de carburant, încălzirea locuințelor, toate sunt cauze care duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și, ca urmare, la accelerarea schimbării climei.

Tu știi în cât timp se descompune o sticlă de plastic?

Defrișarea și exploatarea pădurilor  

Pădurile sunt „plămânii pământului” și o necesitate pentru biodiversitate. Practic, pădurile filtrează aerul pe care îl respirăm, purifică apa, asigură hrana pentru o parte a populației și adăpostesc milioane de specii de animale.

Defrișarea pune în pericol atât speciile de animale și plante care au ca habitat natural aceste zone, sănătatea umană și factorii de mediu abiotici.

În prezent, circa 47% din totalul pădurilor de pe glob sunt amenințate cu dispariția până în 2030, prin prisma exploatărilor masive.

4. Efectele schimbării climei

Schimbările climatice au consecințe atât asupra noastră, a oamenilor, cât și asupra animalelor și a plantelor. Bineînțeles, este afectată și economia, având loc schimbări în rândul comportamentului de consum a multor persoane. Poate fi observată preferința multora pentru produse și servicii oferite de companii care respectă mediul și care pun în practică principiile de sustenabilitate.

4.1. Speciile de animale puse în pericol de schimbările climatice la nivel global

Încălzirea globală provoacă topirea ghețarilor și a calotelor glaciare, provocând creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Ca urmare, o parte din habitatul natural al unor specii este distrus sau dispare în totalitate.

Pe de altă parte, seceta prelungită și incendiile provoacă subnutriția și deshidratarea animalelor din zonele respective, resursele lor de hrană și de apă fiind reduse considerabil din aceste cauze. Se pune chiar problema supraviețuirii unor specii, astăzi fiind amenințate cu dispariția 8% dintre ele, ca urmare directă a încălzirii globale.

Printre speciile în pericol sau vulnerabile se numără:

• Ursul panda – a cărui habitat natural restrâns este distrus de fenomenul încălzirii globale
• Țestoasa marină – șase din cele șapte specii de țestoase marine sunt în pericol datorită unor acțiuni comune nefaste asupra mediului marin
• Elefantul african – bea între 150 – 300 de litri de apă zilnic, iar perioadele prelungite de secetă severă afectează direct numărul de elefanți
• Koala – prin creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, se diminuează cantitatea și calitatea producției de frunze de eucalipt, alimentul care constituie sursa lui de hrană
• Pinguinul imperial – studiile indică faptul că un procent de 50% din populația acestuia va dispărea, datorită caracteristicilor specifice legate de biologia reproductivă a speciei
• Ursul polar – unul dintre cele mai mari carnivore de pe glob, este direct amenințat de dispariția habitatului natural de viață, prin topirea ghețarilor continentali
• Puma – este un animal teritorial, are nevoie de suprafețe extinse pentru supraviețuire, iar deșertificarea, respectiv degradarea zonelor în care trăiește amenință direct specia
• Albina – creșterea temperaturilor și reducerea precipitațiilor afectează albinele, principalii polenizatori din Europa, iar reducerea populației de albine pune în pericol existența altor ecosisteme

Mai multe informații despre toate speciile amenințate pot fi consultate pe site-ul acesta.

Pentru protejarea habitatului natural, proiectele și amplasamentele legate de activități economice în toate domeniile, se impune efectuarea unor studii de impact asupra mediului bazate pe date, informații și analize tehnice concrete. 

Apelează la un Consultant de Mediu pentru a identifica modul în care afacerea ta afectează mediul și ce soluții sustenabile poți implementa.

4.2. Efecte schimbării climei asupra oamenilor

Schimbările climatice afectează și vor continua să afecteze populațiile indigene, populațiile situate în zone defavorizate, marcate de sărăcie extremă, dar și populația din Europa, implicit, din România. Persoanele din zonele slab dezvoltate vor fi tot mai expuse catastrofelor naturale produse ca urmare a încălzirii globale. Pierderile materiale pe care le vor suferi cei lipsiți de resurse, vor provoca subnutriție, migrații masive și epidemii.

Un studiu al Băncii Mondiale relevă faptul că, până în 2050, peste 140 de milioane de persoane care locuiesc în zone intens populate, se vor deplasa în alte țări, provocând iminente crize umanitare și defavorizând dezvoltarea regiunilor în cauză. „Migranții din cauze climatice” se vor alătura, astfel, milioanelor de persoane care migrează anual din țările lor, din motive economice, sociale sau politice.

În acest sens, responsabilitatea socială a companiilor devine un compromis care trebuie să intre în vocabularul actual, pentru construirea unor afaceri cu impact pozitiv pentru comunitate.

Efectele schimbării climei asupra sănătății depind de expunerea, vulnerabilitatea și capacitatea de adaptare. Copiii și adolescenții, gravidele, persoanele vârstnice, bolnavii cronici, persoanele lipsite de resurse economice și populațiile indigene sunt considerate grupurile vulnerabile, în ceea ce privește impactul factorilor ambientali.

Cum afectează sănătatea schimbarea climei?

• Stresul termic, provocat de perioadele prelungite de caniculă, crește mortalitatea provocată de accidente cerebrale, boli cardiovasculare și respiratorii. De asemenea, crește mortalitatea relaționată cu sincope, ca efect al epuizării fizice și al deshidratării. Din acest punct de vedere, populația urbană este supusă unui risc major, datorită „efectului de insulă urbană”, datorat poluării masive din zonele industriale și al impactului industriei asupra mediului. Stresul termic modifică capacitatea de termoreglare a organismului, producând dezechilibre.
• Diminuarea surselor de apă potabilă, ca urmare a creșterii temperaturii și a perioadelor de secetă, afectează populații din zone extinse. Alterarea surselor de apă în urma inundațiilor și a poluării duce la creșterea riscului de infectare prin consum. Pentru a evita efectele negative produse prin contaminarea surselor de apă, sunt necesare studii pe care le poate oferi un audit de mediu, urmate de soluții care să fie în concordanță cu legislația în vigoare.
• Contaminarea aerului agravează sau declanșează afecțiuni respiratorii, astm, cancer pulmonar sau boli cardiovasculare.
• Crește riscul îmbolnăvirii prin infecții (malaria, febra galbenă, febra dengue, printre cele mai frecvente), datorită variabilității climatice.

Dezastrele și catastrofele naturale, fenomenele meteorologice extreme, pot provoca moartea, distrugerea infrastructurii și au ca efecte secundare alterarea comportamentului uman (violență, frustrare, conflicte armate).

5. Schimbarea climatică – acțiune comună în România 

Ca simplu cetățean preocupat de schimbarea climei în România, aportul la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate consta în adoptarea unui mod de viață sustenabil, utilizarea transportului public, reciclarea, evitarea supra consumului, utilizarea rațională a resurselor energetice și trecerea la surse de energie verde. Toate acestea, acolo unde este posibil, pentru că efortul făcut în acest sens, în absența unor resurse financiare reale și a unei infrastructurii care să o permită, rămâne totuși un impediment dificil de depășit.

Ca manager al unei firme sau ca angajat preocupat de starea climatică alege să apelezi la un consultant de mediu care te poate ajuta să îți duci afacerea pe calea sustenabilității. 

Sursa foto: Pexels.com

Referințe: Greenpeace.org