Povești pozitive de mediu – septembrie 2024
Într-un context global în care schimbările climatice și crizele de mediu par să devină din ce în ce mai urgente, apar totuși și vești bune. De la investiții masive în protejarea biodiversității până la soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de carbon din transporturi, numeroase inițiative ecologice din întreaga lume oferă speranță pentru un viitor mai verde.
Japonia, de exemplu, explorează tehnologii avansate pentru a diminua deficitul de șoferi de camioane și a reduce amprenta de carbon a transportului de mărfuri, în timp ce Uniunea Europeană își consolidează eforturile de conservare a naturii prin intermediul programului LIFE.
Aceste exemple demonstrează că, prin colaborare și inovație, progresul în combaterea problemelor de mediu este posibil.
Japonia: metodă ingenioasă de a reduce emisiile generate de trafic, implementată în infrastructură
Proiectul Autoflow din Japonia ar putea reduce problema emisiilor, a lipsei forței de muncă și aglomerația din trafic. Drumul cu bandă transportoare, cu o lungime de 500 km, ar putea ajuta Japonia să abordeze două probleme simultan: emisiile de gaze cu efect de seră și deficitul de șoferi de camioane.
Ultimele planuri pentru traseul de 500 km dintre Tokyo și Osaka au fost dezvăluite luna trecută de Ministerul Terenurilor, Infrastructurii, Transporturilor și Turismului (MLIT). Acestea prevăd transportul mărfurilor, fie pe benzi care rulează pe mijlocul autostrăzilor, fie lângă marginea drumurilor, fie prin tuneluri subterane, folosind vehicule electrice automate, fără șofer.
Drumul „Autoflow” ar putea transporta aceeași cantitate de marfă pe zi echivalentul a 25.000 de camioane. Ar putea fi operațional în decurs de un deceniu, la un cost estimat de până la 80 de miliarde de yeni (512 milioane de euro) pentru fiecare porțiune de 10 km, conform estimărilor ziarului Yomiuri.
Penuria de șoferi din Japonia ar putea avea un avantaj pentru mediu. Drumurile automate propuse vor „răspunde crizei logistice și vor reduce gazele cu efect de seră”, utilizând în întregime spațiul rutier, afirmă MLIT. Obiectivul principal al proiectului este de a aborda lipsa tot mai mare de șoferi de camioane din Japonia, cauzată de îmbătrânirea rapidă a populației și de reticența tinerilor de a intra într-o industrie cunoscută pentru salariile mici și orele lungi de muncă.
Noile reguli care reduc numărul de ore suplimentare pe care șoferii le pot lucra contribuie la întârzierile în livrare. Acest lucru este deosebit de problematic pentru produsele proaspete, cum ar fi căpșunile și varza chinezească, care trebuie transportate imediat după recoltare, altfel riscă să fie irosite sau să își piardă valoarea. Peste 90% din mărfurile din Japonia sunt în prezent transportate pe drumuri. Un studiu recent realizat de Institutul de Cercetare Nomura sugerează că, până în 2030, va exista un deficit de 35% de șoferi de camioane în întreaga Japonie, comparativ cu cantitatea de mărfuri care trebuie transportată. Zonele rurale vor fi cel mai grav afectate.
Deși la o scară mult mai mare, acestea ar putea fi modelate după sistemele existente de benzi transportoare utilizate în mine. Care este consecința carbonului din transportul de mărfuri asupra mediului? Forumul Internațional pentru Transport (ITF) estimează că transportul de mărfuri legat de comerț contribuie cu peste 7% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global și reprezintă aproximativ 30% din toate emisiile legate de transport.
SUA, China și UE sunt cei mai mari emițători în transportul terestru de mărfuri, în timp ce Japonia reprezintă aproximativ 3%, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), citată de Euronews.
Japonia își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 46% până în 2030. Deși vehiculele grele, orele lungi și distanțele mari din transportul de mărfuri fac dificilă utilizarea vehiculelor electrice (EV) în industrie, unele companii le-au introdus pe rute mai scurte și pentru camioane mai mici. Alte modalități de decarbonizare a transportului de mărfuri, cum ar fi utilizarea liniilor de trenuri de mare viteză din Japonia, combinarea camioanelor cu transportul maritim și îmbunătățirea eficienței, sunt, de asemenea, în curs de testare.
Sursa foto Pixabay
Centralele pe cărbune din China – „punct de cotitură” în fața dezvoltării surselor de energie regenerabilă
China a instalat peste 180 de gigawați de energie solară în 2023, comparativ cu 58 de gigawați puși în funcțiune în întreaga Europă.
Aprobările pentru noi centrale electrice pe cărbune în China au scăzut brusc în prima jumătate a acestui an, după un val de permise în ultimii doi ani, care a ridicat îngrijorări cu privire la angajamentul guvernului de a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
O analiză a documentelor proiectelor realizată de Greenpeace Asia de Est a constatat că, între ianuarie și iunie, au fost aprobate 14 noi centrale pe cărbune cu o capacitate totală de 10,3 gigawați, o scădere de 80% față de cei 50,4 gigawați aprobați în prima jumătate a anului trecut. Autoritățile chineze au aprobat 90,7 gigawați în 2022 și 106,4 gigawați în 2023, o creștere care a alarmat experții în climă. În comparație, întreaga Europă a adăugat 58 de gigawați în 2023, o creștere de 40 la sută față de 2022.
China este lider mondial în instalațiile de energie solară și eoliană, dar guvernul a declarat că centralele pe cărbune sunt încă necesare în perioadele de vârf, deoarece energia eoliană și solară sunt mai puțin fiabile. Deși rețeaua electrică a Chinei prioritizează sursele de energie ecologice, experții sunt îngrijorați că va fi dificil pentru China să se desprindă de cărbune odată ce noua capacitate va fi construită.
„Este posibil să vedem acum un punct de cotitură. Rămâne o întrebare. Încetinesc provinciile chineze aprobările pentru cărbune pentru că au aprobat deja atât de multe proiecte pe cărbune? Sau acestea reprezintă ultima suflăre a industriei energetice pe cărbune, într-o tranziție energetică ce a făcut ca utilizarea cărbunelui să devină tot mai nepractică?”, a declarat Gao Yuhe, coordonatorul de proiect pentru Greenpeace Asia de Est, într-o declarație citată de Euronews.
Guvernul a emis în ultimele luni o serie de documente privind reducerea emisiilor de carbon și accelerarea tranziției către energia regenerabilă. Administrația Națională a Energiei a dezvăluit un plan pe trei ani în iunie pentru modernizarea unităților existente pe cărbune și echiparea celor noi cu tehnologii cu emisii scăzute de carbon.
Un alt plan guvernamental publicat luna aceasta pentru „accelerarea construcției unui nou sistem energetic” a abordat o serie de provocări, inclusiv cum să extindă transmisia de energie regenerabilă. China are în vedere și energia nucleară în efortul său de a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor de carbon. Consiliul de Stat, cabinetul Chinei, a aprobat luni cinci proiecte nucleare cu 11 unități și un cost total de 200 miliarde de yuani (25 miliarde euro), informează Euronews.
UE salută beneficiile acțiunii de mediu de miliarde de euro
Sursa – Stratos.ro
O analiză cost-beneficiu realizată de Comisia Europeană arată că aproape 3,5 miliarde de euro din fonduri UE investite în scheme reale de mediu prin programul LIFE au generat un randament de zece ori mai mare, susțin grupurile ecologiste.
Programul de protecție a mediului al UE a îmbunătățit conservarea a 435 de specii, reducând, în același timp, emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea cu oxizi de azot (NOx), obținând un randament de zece ori mai mare din cei 3,46 miliarde de euro investiți în cei șapte ani până în 2020, a susținut Comisia Europeană într-o revizuire a ultimei perioade bugetare.
Programul LIFE este singurul instrument european care finanțează direct acțiuni de mediu pe teren, cu cele 1.167 de proiecte susținute în perioada 2014-2020, variind de la proiecte „tradiționale”, cum ar fi creșterea populațiilor de vulturi în munții dintre Grecia și Bulgaria, până la sprijinirea factorilor de decizie în reformarea sistemului de comercializare a emisiilor al UE, care stabilește un plafon pentru emisiile de carbon industriale.
Energia economisită a echivalat cu consumul mediu folosit de circa un milion de gospodării europene, în timp ce dioxidul de carbon a fost redus cu 11,8 milioane de tone pe an, echivalentul emisiilor anuale nete ale Ciprului, potrivit raportului publicat în data de 1 august. Producția anuală de NOx, un alt gaz cu efect de seră care este legat și de afecțiuni respiratorii, a fost redusă cu aproximativ 152.000 de tone – mai mult decât a emis Portugalia în 2019, a menționat executivul UE.
O proporție relativ mică din fonduri a fost utilizată pentru cofinanțarea achiziționării a 3.127 de kilometri pătrați de teren la un cost de 83 de milioane de euro, contribuind la extinderea rețelei Natura 2000 de zone protejate, care acoperea aproximativ 18,6% din suprafața terestră a UE până în 2021, conform Agenției Europene de Mediu (AEM).
Programul „LIFE a contribuit la obiectivul general de a avansa către o economie prietenoasă cu mediul, care folosește resursele în mod înțelept, reduce emisiile de carbon și poate face față schimbărilor climatice, protejând și îmbunătățind în același timp mediul”, se arată în concluziile raportului. Programul a reușit, de asemenea, să îmbunătățească guvernanța de mediu (grupurile ecologiste și AEM sunt de acord că legislația privind natura a UE este în mare măsură adecvată, dar slab implementată), cu 383 de scheme care au abordat specific această problemă, se menționează în raport.
De asemenea, aproximativ 260.000 de persoane au primit formare și educație, îndeplinind un alt obiectiv cheie, acela de a capacita cetățenii să protejeze mediul natural, conchide analiza executivului UE. Tycho Vandermaesen, șeful strategiei la Biroul de Politică Europeană al WWF, a declarat pentru Euronews că analiza Comisiei întărește și mai mult argumentul ca UE să „crească masiv” finanțarea pentru conservarea naturii și acțiunile climatice, menționând că cei 0,3% din bugetul UE canalizați în programul LIFE în perioada 2014-2020 reprezentau mai puțin de un cent pe zi per cetățean UE.
Se așteaptă ca urgentarea acțiunilor concrete să crească după adoptarea de luna trecută a Legii privind restaurarea naturii (NRL), care stabilește obiective obligatorii din punct de vedere legal în privința restaurării ecosistemelor degradate, în timp ce solicitările privind finanțarea disponibilă ar putea fi intensificate după ce Ucraina, devastată de război, s-a alăturat schemei ca membru non-UE în 2022.
„Finanțarea pentru programul LIFE, extrem de eficient, ar trebui să se dezvolte cu peste un procent din bugetul UE, alături de crearea unui nou Fond pentru Restaurarea Naturii, pentru a acoperi deficitul anual de finanțare de 19 miliarde de euro pentru biodiversitate până în 2030, identificat de Comisie”, a declarat Vandermaesen.
Cinci mari ONG-uri de mediu – WWF, BirdLife, Biroul European de Mediu, Euronatur și CEE Bankwatch – au propus un astfel de fond la începutul acestei săptămâni, afirmând că ar avea nevoie de un buget anual cuprins între 15 miliarde și 25 miliarde de euro pentru a implementa NRL și pentru a opera eficient rețeaua Natura 2000. Alocarea bugetară pentru LIFE a fost mărită pentru perioada actuală de șapte ani, până în 2027, dar doar la 5,4 miliarde de euro, sau aproximativ 0,5% din total – rezultatul unui compromis între guvernele naționale și Parlamentul European, care dorea 7,3 miliarde de euro.
Propunerea de cheltuieli a Comisiei pentru 2025, prezentată luna trecută și încă neaprobată de legislatori, alocă 771 milioane de euro pentru program.
