Povești pozitive de mediu la început de an – Ianuarie 2023
Continuăm și în acest an să trecem în revistă știrile pozitive despre mediu și reușitele celor care se mobilizează constant pentru a-și aduce contribuția la combaterea problemelor ecologice. Fie că este vorba despre măsuri la nivel instituțional sau de grup restrâns, fiecare gest contează, iar exemplele de mai jos fac dovada clară că suntem pe drumul cel bun și nu ne rămâne decât să mergem înainte.
1. Descoperire epocală: o planta suculentă ar putea furniza energie electrică
Ar putea o plantă să genereze energie electrică? Pe măsură ce lumea face tranziția către surse de energie regenerabilă, turbinele eoliene și panourile solare sunt din ce în ce mai des întâlnite. Am putea, totuși, ca într-o zi să valorificăm plantele pentru a genera energie curată?
Sună ca o poveste de domeniul science-fiction, însă oamenii de știință au folosit cu succes un arbust dintr-o specie de plante suculente pentru a crea o „celulă bio-solară” vie care funcționează prin fotosinteză.
Cercetătorii în domeniu speră că această energie verde (literalmente) ar putea permite dezvoltarea viitoarelor tehnologii sustenabile.
Cum ar putea o planta să genereze energie electrică?
În toate celulele vii, procesele biochimice naturale transportă electronii – particule încărcate electric ce se găsesc în toți atomii, pretutindeni în jurul nostru.
Acest proces are loc la toate formele de viață, indiferent de regnul din care fac parte: oameni, bacterii, plante și ciuperci, deopotrivă.
Pentru a valorifica această energie, cercetătorii trebuie să descopere cum să o „captureze”. Astfel, Societatea Americană de Chimie a folosit puterea fotosintezei, proces natural prin care plantele transformă lumina solară în hrană.
„În timpul fotosintezei, lumina conduce un flux de electroni din apă, având ca rezultat generarea de oxigen și zahăr”, se menționează în declarația Societății Americane de Chimie.
„Aceasta înseamnă că celulele fotosintetice vii produc în mod constant un flux de electroni – un fotocurent care poate fi extras și utilizat pentru a alimenta un circuit extern, la fel ca o celulă solară”, a declarat coordonatorul studiului.
Pentru a intensifica fluxul, cercetătorii au introdus conductori de electricitate în frunzele plantei suculente din specia Corpuscularia lehmannii, numită și „planta de gheață”.
Toate plantele conțin apă – dar suculentele înmagazinează cea mai mare cantitate, ceea ce le face candidatul ideal pentru experiment.
Ei au descoperit că tensiunea unei singure frunze era de 0,28 V. Pentru comparație, o baterie standard de mașină are un potențial electric de 12,6 volți.
Deși această putere este mai mică decât cea a unei baterii alcaline, cercetătorii subliniază că, prin conectarea mai multor frunze în serie, voltajul ar putea crește.
2. Folosirea surselor de energie solară pe teritoriul Uniunii Europene sporește constant
Energia solară din Europa a crescut cu aproape 50% în 2022, potrivit unui nou raport al grupului industrial SolarPower Europe.
Studiul dezvăluie că UE a instalat anul acesta un record de 41,4 GW proveniți din energie solară – suficient pentru a alimenta echivalentul a 12,4 milioane de locuințe. Aceasta reprezintă o creștere cu 47% față de 2021.
Într-un an, capacitatea sistemului de a genera energie din această sursă regenerabilă a crescut cu 25% și nu arată semne de încetinire. Agenția Internațională pentru Energie spune că, pentru anul 2023, Uniunea Europeană trebuie să instaleze panouri fotovoltaice cu ajutorul cărora să se obțină aproximativ 60 GW, pentru a compensa deficitul de gaz rusesc.
Cu sprijin rapid și direcționat, SolarPower Europe consideră că Europa ar putea umple acest gol.
3. Economie circulară: căile navigabile din Belgia, curățate cu păr uman reciclat
Un ONG belgian folosește resturile de păr tuns pentru a absorbi poluanții din mediu – mai cu seamă, din cel acvatic. Părul provenit de la frizerii și saloane de coafură este transformat în covoare pătrate, utilizate ulterior pentru a absorbi petrolul și alte hidrocarburi care poluează mediul. Ele pot fi, de asemenea, transformate în pungi bio-compozite.
Procesul de obținere a acestora este relativ simplu: după colectare, părul este introdus într-o mașină care, printr-un procedeu similar împâslirii, îl transformă în respectivele „covorașe”.
Covoarele pot fi plasate în canalizare pentru a absorbi substanțele poluante din apă înainte de a ajunge în debitul râurilor. De asemenea, pot fi întrebuințate pentru a reduce sau stopa poluarea cauzată în urma inundațiilor și pentru a curăța scurgerile de petrol.
Un singur kilogram de păr poate absorbi șapte până la opt litri de ulei și hidrocarburi.
Cum altfel poate fi reciclat părul uman?
În timp ce șuvițele lungi și sănătoase pot fi donate pentru a face peruci, resturile de păr mai scurte au o varietate de alte utilizări.
Deoarece părul este bogat în azot, poate fi folosit ca îngrășământ de grădină. Diverse companii experimentează, de asemenea, părul ca material de construcție.
Compania de bioproducție Biohm din Londra folosește deșeurile de păr uman pentru a produce alternative la materialele din foi și obiectele 3D pe bază de lemn. La Săptămâna Designului de la Londra din acest an, Studio Sanne Visser a dezvăluit o colecție de articole casnice, care au încorporate frânghii din păr uman. Pe site-ul său, Proiectul de reciclare a părului laudă proprietățile puternice pe care le are: o șuviță poate suporta de până la 10 milioane de ori propria greutate. De asemenea, pe lângă faptul că absoarbe grăsimile și hidrocarburile, este solubilă în apă și foarte elastică datorită fibrelor sale cheratinice.
4. Raport al UE ce demonstrează cum tranziția la energie regenerabilă poate economisi bani pentru toată lumea
Decarbonizarea sistemului energetic este o modalitate esențială de a reduce emisiile și de a stopa schimbările climatice. Dar va economisi și mulți bani !
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford, încetarea utilizării combustibililor fosili, până în 2050, va duce la reducerea cheltuielilor globale cu cel puțin 12 trilioane de dolari.
Cei care profită de pe urma combustibililor fosili susțin adesea că tranziția către energie verde va necesita costuri enorme. Acest lucru descurajează antreprenorii să investească în tehnologiile verzi, rămânând la industria combustibililor fosili distructivi pentru mediu.
Dar constatările raportului par să infirme argumentul lor. Cercetătorii au folosit date istorice despre prețurile surselor regenerabile, pentru a evalua cum vor arăta ele în viitor.
În medie, costurile energiei eoliene și solare au scăzut cu aproximativ 10% pe an.
Scăderea poate fi atribuită unei amplificări uriașe a capacității. Producția de energie solară a crescut în medie cu 44% pe an în ultimele trei decenii, în timp ce energia eoliană a crescut cu 23% pe an.
Raportul a fost publicat în timp ce miniștrii europeni ai energiei sunt pe cale să ia o decizie crucială cu privire la sprijinirea unor obiective mai îndrăznețe în domeniul energiei regenerabile: Uniunea Europeană a enunțat – prin declarația vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans – o serie de planuri pentru dezvoltarea „considerabilă” a domeniului energiei eoliene și solare, în încercarea de a elimina treptat petrolul și dependența față de gazele rusești.
5. UE oferă Germaniei o finanțare colosală pentru energia regenerabilă
Uniunea Europeană a aprobat o strategie germană de punere în practică a energiei regenerabile, în valoare de de 28 de miliarde de euro.
Politica vizează extinderea rapidă a utilizării energiei eoliene și solare. Aceasta este concepută pentru a îndeplini obiectivul Germaniei de a produce 80% din energia electrică obținută din surse regenerabile, până în 2030.
Schema asigură o finanțare suplimentară producătorilor de energie regenerabilă, pe lângă prețul de piață pe care îl încasează pentru vânzarea energiei lor. Producătorii mici pot primi un tarif de alimentare care oferă un preț garantat pentru electricitate.
Comisia Europeană susține că schema este „necesară și adecvată” pentru a promova energia regenerabilă și pentru a reduce emisiile de încălzire a planetei și că efectele sale pozitive asupra mediului vor depăși posibilele denaturări ale concurenței.
6. Noua interdicție UE a deșeurilor de plastic marchează sfârșitul producției articolelor în miniatură din hoteluri
Noua interdicție a Uniunii Europene a deșeurilor de plastic ar putea marca sfârșitul articolelor de toaletă miniaturale și a recipientelor de unică folosință pentru alimente din hoteluri.
Demersul face parte din strategia de combatere a excesului de cantități a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.
Propunerea face parte din Pactul Verde European (European Green Deal), un plan la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a atinge obiectivul zero net, până în 2050, și a separa bunăstarea economică de dependența față de exploatarea resurselor naturale, în vederea promovării unei economii circulare.
În Europa, fiecare persoană generează în medie aproape 180 kg de deșeuri de ambalaje în fiecare an. Deșeul de ambalaj reprezintă unul dintre principalii vinovați de poluarea mediului, reprezentând 40% din materialele plastice și 50% din hârtie utilizată în UE.
