Povești pozitive de mediu – iulie 2024
În zilele noastre, provocările de mediu par adesea copleșitoare, însă este important să ne amintim că există și multe inițiative și realizări care aduc speranță și ne inspiră să ne implicăm. Din toate colțurile globului, apar știri pozitive despre eforturi remarcabile de protejare a planetei, inovații sustenabile și comunități care își unesc forțele pentru a construi un viitor mai verde. Acest articol își propune să aducă în prim-plan acele povești de succes care demonstrează că, prin acțiuni colective și perseverență, putem face o diferență semnificativă pentru mediul înconjurător.
1. Rize – startup-ul care ajută fermierii de orez să reducă emisiile de metan
Startup-ul Agri-tech Rize colaborează cu fermierii din Asia de Sud-Est pentru a reduce emisiile de metan asociate cultivării orezului. Deși orezul este esențial pentru hrănirea unei mari părți a populației globului, metodele tradiționale de cultivare generează cantități semnificative de metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic.
Rize promovează tehnici alternative, precum udarea alternantă, care permite solului să se usuce înainte de readăugarea apei, reducând astfel emisiile de metan cu până la 50%. Această metodă nu doar că ajută la reducerea emisiilor, dar crește și productivitatea culturilor și economisește resursele de apă și energie.
Fermierii produc orez prin inundarea câmpurilor de orez, creând astfel condiții anaerobe în care microorganismele emit metan – un gaz cu efect de seră puternic, cu o capacitate de încălzire de 80 de ori mai mare decât CO2 în primii 20 de ani după emiterea sa.
Puterea metanului pe termen scurt îl face un factor semnificativ în încălzirea globală, dar acest lucru înseamnă și că se pot obține câștiguri rapide dacă emisiile sunt reduse. În Indonezia, Rize ajută fermierii să adopte noi metode agricole, care ar putea reduce emisiile din regiune și, în același timp, ar putea spori profiturile fermierilor.
- De ce produce orezul atât de mult metan?
Orezul nu este neapărat o cultură cu emisii ridicate, potrivit lui Gabriel Vegh-Gaynor, care a co-autor un raport al Alianței Globale pentru Climă și Sănătate despre gestionarea metanului. Mai degrabă, este vorba despre tehnica de inundare care s-a cristalizat de-a lungul secolelor în câmpurile de orez și care este utilizată pentru a descuraja dăunătorii și a preveni creșterea buruienilor care epuizează nutrienții din sol.
„Este un proces natural care apare atunci când materia organică se descompune în medii cu conținut scăzut de oxigen,” spune Vegh-Gaynor. „Cu organismele metanogene, acesta este un mediu în care prosperă și vor produce metan în acele condiții.”
Problema este agravată de scara producției de orez. Se crede că mai mult de 3,5 miliarde de oameni obțin 20% din caloriile lor zilnice din orez, iar cererea este în creștere.
Dar reducerea acestei alimente de bază nu ar fi echitabilă. Vegh-Gaynor citează Bangladeshul, unde aproape jumătate din locurile de muncă din mediul rural provin din producția de orez. „Orezul contribuie cu două treimi din toate caloriile consumate de oameni în această țară.”
Nu este necesar să se oprească creșterea orezului pe piețe, adaugă Vegh-Gaynor. „Dacă te uiți la kilocalorii pe unitatea de emisii produse pentru acel aliment, este extrem de eficient,” spune el. „Este unul dintre cele mai eficiente alimente în ceea ce privește emisiile.”
Creșterea orezului ar putea fi chiar un avantaj pentru reducerea metanului, pe măsură ce noi afaceri apar pentru a răspunde apetitului crescând al lumii.
Startup-ul se concentrează pe sprijinirea fermierilor mici și pe implementarea de tehnologii durabile care să fie adoptate pe termen lung.
Rize ajută fermierii din Vietnam și Indonezia să reducă emisiile de metan din culturile de orez prin implementarea tehnicii de udare și uscare alternativă (AWD).
Această metodă permite câmpurilor să se usuce înainte de a adăuga apă proaspătă, reducând astfel emisiile de metan cu până la 50%. În plus, fermierii beneficiază de economii de apă și energie, precum și de randamente mai mari ale culturilor. Rize sprijină fermierii prin achiziționarea în vrac a inputurilor agricole și oferind asistență tehnică. Metoda promite și profituri din vânzarea certificatelor de carbon.
2. Măsură ecologică fără precedent: râul Machángara din Ecuador va fi protejat de poluare printr-un decret legislativ
Într-o pronunțare istorică, o instanță din Ecuador a decis că poluarea încalcă drepturile vitale ale râului Machángara, care traversează capitala Quito. Această hotărâre se bazează pe un articol din Constituția Ecuadorului, care recunoaște drepturile entităților naturale, inclusiv râurile.
Activistul Darío Iza, reprezentant al grupului „Kitu Kara”, a salutat decizia, subliniind importanța protejării râului, având în vedere că mulți oameni locuiesc aproape de acesta. Râul Machángara suferă în urma poluării severe, având niveluri scăzute de oxigen, cauzate de deversările necontrolate de ape uzate și deșeuri. Hotărârea instanței impune autorităților să elaboreze un plan de curățare a râului, iar organizațiile de mediu consideră că aceasta este o victorie semnificativă pentru protejarea naturii.
Râul are niveluri medii de oxigen de 2%, ceea ce face dificilă supraviețuirea vieții acvatice. În unele părți din America Latină și America de Nord, locuitorii au drepturi constituționale la un mediu curat, dar Ecuadorul este una dintre puținele țări care recunoaște drepturile entităților naturale de a nu fi degradate sau poluate.
De ce trebuie salvat râul Machángara? Orașul de 2,6 milioane de locuitori aruncă tot felul de deșeuri și contaminanți în Machángara, care izvorăște în Munții Anzi. Dar, pe măsură ce râul traversează metropola Quito, întâmpină probleme, cum ar fi lipsa aproape totală a tratării apelor uzate care sunt deversate în el. Râul transportă tone de gunoaie care provin din văile și dealurile învecinate, menționează reprezentanții Alianței Globale pentru Drepturile Naturii (GARN).
3. CopenPay: inițiativa verde care recompensează turiștii din Copenhaga pentru transportul sustenabil
Copenhaga, capitala Danemarcei, a lansat o nouă inițiativă numită CopenPay pentru a promova turismul sustenabil. Turiștii care aleg să călătorească cu transportul public sau cu bicicleta, fără a folosi mașini sau taxiuri, vor primi beneficii precum cafea gratuită, acces la muzee și 20 de minute suplimentare de schi pe pârtia unei centrale termice.
Schema verde a Copenhagăi are ca scop să reducă diferența dintre intenție și acțiune. Conform unui raport al grupului internațional de cercetare de piață Kantar, 82% dintre respondenți au spus că doresc să acționeze sustenabil, însă doar 22% din cei vizați și-au schimbat comportamentul.
„Știm că există o mare diferență între intențiile turiștilor înainte și după ce ajung și consumă. Știm că patru din cinci dintre noi intenționează să acționeze sustenabil, dar doar unul din cinci chiar o face,” spune Mikkel Aarø-Hansen, CEO al Wonderful Copenhagen, organizația oficială de turism a Regiunii Capitalei Danemarcei, pentru Euronews Green.
„Până când nu reducem această diferență, nu vom putea crea un turism sustenabil. Ideea de bază a CopenPay este să arătăm oamenilor că acțiunile pentru climă nu sunt atât de dificile. Toți putem face acest lucru. Toți avem opțiunea de a acționa sustenabil și prietenos cu mediul. Și sunt multe lucruri pe care le putem face în Copenhaga pentru a face o diferență,” adaugă sursa.
Wonderful Copenhagen subliniază că CopenPay este conceput pentru a încuraja comportamentul sustenabil „transformând acțiunile verzi în monedă pentru experiențe culturale,” mai degrabă decât pentru a atrage mai mulți vizitatori.
Copenhaga a lansat o inițiativă numită CopenPay, menită să încurajeze turismul sustenabil prin recompensarea turiștilor care aleg să folosească transportul public sau bicicletele în locul mașinilor sau taxiurilor. Turiștii pot primi diverse beneficii, cum ar fi cafea gratuită, acces la muzee sau plimbări gratuite cu barca, în schimbul acțiunilor lor ecologice.
CEO-ul organizației Wonderful Copenhagen, Mikkel Aarø-Hansen, subliniază că inițiativa nu este menită să atragă mai mulți turiști, ci să încurajeze un comportament responsabil în rândul celor care vizitează orașul.
Programul, desfășurat între 15 iulie și 11 august, își propune să transforme acțiunile verzi în „monedă” pentru experiențe culturale, iar pe termen lung, se dorește extinderea acestuia la nivel național și internațional.
