Poluarea fonică – ce este, care sunt cauzele, ce efecte are și care sunt metodele de combatere?
Trei din cinci oameni sunt afectați de poluarea sonoră, iar acest procentaj nu este deloc unul mic. Mai ales în aglomerările urbane, ea e devenit o problemă majoră și extrem de nocivă pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Din păcate, i se oferă cea mai puțină importanță, însă unele studii demonstrează că ea poate cauza chiar și decesul unor persoane.
Poluarea fonică este întâlnită peste tot, chiar dacă nu ne dăm seama, deoarece, cu unele sunete urechea umană a început să se obișnuiască. Totuși, acest lucru nu înseamnă că ele sunt mai puțin dăunătoare. De aceea, este vital ca orice persoană să conștientizeze această problemă și să acționeze asupra ei, mai ales agenții comerciali care activează în domenii aflați în strânsă legătură.
1. Poluarea sonoră – ce este?
Poluarea fonică este un pericol extrem de mare, însă unul invizibil. Chiar dacă nimeni nu o vede, ea este prezentă pe uscat, pe mare, în aer și chiar și în mediul subacvatic. Practic, poate fi definită ca orice sunet care deranjează auzul, bunăstarea oamenilor și a altor organisme vii. Pentru a înțelege cât mai bine de ce este o problemă atât de mare, trebuie să cunoști câteva noțiuni despre ce este sunetul. Ei bine, el se măsoară în decibeli. În fiecare zi întâlnești o mulțime de sunete atât în interiorul casei, cât și în afară. De exemplu, un tunet poate atinge 120 de decibeli, trenurile de metrou 90 de decibeli, iar o sirenă de poliție aproximativ 140. Specialiștii consideră că orice sunet care depășește pragul de 85-90 de decibeli poate dăuna auzului și urechii. Astfel, oamenii sunt înconjurați zilnic de zgomote puternice, fără să își dea seama cât de nocive sunt.
Poluarea fonică și cea atmosferică nu există una fără cealaltă. În timp ce mașinile emit gaze nocive, ele provoacă și foarte mult zgomot. Conform Agenției Europene de Mediu, în Europa sunt peste 16.600 de decese premature și peste 72.000 de spitalizări în fiecare an din cauza poluării sonore. Urechile unei persoane au nevoie de cel puțin 16 ore de odihnă pentru a compensa două ore de expunere la 100 dB.
Expunerea îndelungată la zgomot poate fi periculoasă. De exemplu, dacă vei sta 8 ore pe o stradă aglomerată, vei face cunoștință cu poluarea fonică. Ea poate fi atât cantitativă și continuă, cât și temporară, determinată de un sunet major, iar atunci echilibrul natural este perturbat. Adevărul este că oamenii nu pot scăpa de zgomot. Televizorul, telefonul, electrocasnicele și orice alte device-uri provoacă suntele mai mult sau mai puțin plăcute pentru ureche.
1.1. Cauzele poluării fonice
Tot ce este în jur, de la animale, gadget-uri, autoturisme, până la fabrici și uzine vor provoca zgomot. Dacă oamenii și animalele au reușit în timp să se acomodeze cu unele dintre acestea, sunt foarte multe surse care încă deranjează auzul.
Poluarea sonoră are multiple cauze:
- sunetele din trafic precum: mașini, autobuze, ambulanțe, pietoni;
- activitățile de construcție;
- aeroporturile și traficul aerian;
- transportul feroviar;
- muzica la un nivel foarte mare;
- concerte;
- sunete industriale cauzate de mori, ventilatoare, compresoare sau generatoare;
- sunete casnice cauzate de mașini de spălat haine, mașini de spălat vase, uscătoare, mașini de tuns gazonul, televizoare, aspiratoare;
- artificii;
- focuri de armă, explozii;
- animale;
Chiar dacă există o mulțime de surse de zgomot care provin din activitățile oamenilor și a utilajelor sau electronicelor și electrocasnicelor, traficul rutier rămâne cel care are un impact major. Acesta se numără printre primele cauze de îmbolnăvire a oamenilor. El nu poate fi evitat de către cei care locuiesc în orașe mari, însă poate fi diminuat.
1.2. Efectele poluării fonice
Poluarea fonică are o mulțime de efecte negative și afectează milioane de oameni zilnic. Cea mai comună și mai frecventă problemă pe care o provoacă este pierderea auzului. De asemenea, poate duce la:
- hipertensiune arterială;
- dureri de cap;
- gastrită;
- infarct miocardic;
- stres;
- tulburări de somn;
- tulburări de memorie;
- tulburări de comportament;
- boli de inimă;
- depresie, oboseală și anxietate;
- diminuarea abilităților de citire;
- lipsă de concentrare;
- comportament agresiv și iritabilitate.
Atunci când auzi sunete puternice, organismul tău pornește o serie de reacții, care la rândul lor pot să afecteze mai multe părți ale corpului. Tensiunea arterială, ritmul cardiac și cel respirator vor crește automat. De asemenea, instinctul creierului este acela de a fi vigilent, gata să răspundă la orice amenințare, chiar dacă nu există niciun pericol în jur.
Nu doar adulții sunt afectați de poluarea sonoră, ci și copiii, aceștia fiind chiar mult mai predispuși la apariția unor probleme de sănătate. Cei mici care sunt deranjați de zgomote puternice întâmpină dificultăți în concentrare și ascultare.
De asemenea, poluarea sonoră are efecte dezastruoase și asupra faunei. O mulțime de studii realizate de-a lungul timpului arată că zgomotele puternice afectează insectele, păsările și toate animalele în general. Animalele se folosesc de sunete pentru a supraviețui, pentru a găsi hrană sau pentru a evita prădătorii. Odată ce sunt supuse la poluarea fonică își pierd o bună parte din această capacitate. Mai mult decât atât, afectează procesul de reproducere.
Diferitele centrale, forajele petroliere, dispozitivele sonar, pescuitul excesiv, traficul sau transporturile navale sunt nocive și pentru viețuitoarele marine. La fel ca în cazul păsărilor, acestea comunică prin sunete pentru a găsi hrană, pentru a se împerechea sau a evita prădătorii. Zgomotele provocate de oameni duc la creșterea mortalității în ceea ce privește fauna marină. Aceste acțiuni nu numai că fac mările și oceanele mai zgomotoase, ci reușesc să acopere și sunetele emise de animale, ceea ce le afectează cu mult instinctele de supraviețuire. Balenele și delfinii sunt afectați în special de poluarea fonică. Sunetele sonarelor pot ajunge până la 235 de decibeli și au puterea să călătorească sute de kilometri sub apă, interferând cu capacitatea balenelor de a folosi ecolocația.
2. Tipuri de poluare fonică
În cadrul localităților, poluare fonică este clasificată astfel: mobilă (industria transporturilor) și fixă (activități casnice care au loc în zone rezidențiale, activități de demolare sau construcții). Chiar dacă ele nu pot fi evitate, pentru că ajută la dezvoltarea unei comunități din toate punctele de vedere, sunt diferite practici ce pot îmbunătății impactul general.
Există patru tipuri de zgomote care pot fi dăunătoare.
- zgomotul continuu – este un sunet produs fără întrerupere și poate proveni de la fabrici, uzine, motoare, sisteme de ventilație sau de încălzire.
- zgomot intermitent – este acel sunet rapid care scade și crește. Se regăsește cel mai des în transporturile aeriene și cele feroviare.
- zgomotul impulsiv – este printre cele mai dăunătoare și provine din industria de construcții și demolări.
- zgomotul de joasă frecvență – cel mai des întâlnit tip de sunet care este asociat cu mediul urban și chiar cel rezidențial. Poate fi provocat de centrale electrice, mașini și se răspândește foarte ușor.
Poluarea fonică este un rezultat al celorlalte tipuri de poluare: aeriană, subacvatică sau a solului. Pentru că înainte de secolul XX industrializarea a atins cel mai mare potențial al ei, acum se încearcă repararea tuturor distrugerilor anterioare necontrolate.
3. Metode de combatere a poluării fonice
Combaterea poluării fonice este destul de dificil de realizat, pentru că ea nu poate avea rezultate majore dacă este făcută la scară mică de către persoanele fizice, ci este nevoie de implicarea antreprenorilor și a companiilor care fac parte din industriile direct răspunzătoare.
Cu toate acestea, există câteva sfaturi pe care le poți urma. De exemplu, folosește dopurile de urechi atunci când ești expus la zgomote foarte puternice. Totuși, ai grijă să nu le utilizezi pe stradă sau în locuri unde ai nevoie de auz pentru a te orienta. De asemenea, trebuie să menții un nivel de aproximativ 35 de decibeli în dormitor pe timpul nopții, iar în casă, de 40 de decibeli, pe timpul zilei. Dacă îți dorești să stai departe de poluarea fonică, o locuință la periferie, departe de gălăgia orașului este perfectă. Nu în ultimul rând, doctorii speciliști recomandă utilizarea căștilor audio la un nivel sonor cât mai scăzut.
De asemenea, persoanele fizice mai pot opta pentru mijloace de transport alternative, cum sunt bicicletele sau mașinile electrice. Izolarea locuinței cu materiale care sunt special concepute pentru a nu lăsa zgomotul să pătrundă în interior este o soluție la fel de viabilă. Același lucru de poate aplica și de către dezvoltatorii de blocuri rezidențiale, spații comerciale sau clădiri de birouri.
Totodată, adoptarea anumitor legi pentru protejarea zonelor de tip parcuri sau cele de interes natural împotriva zgomotelor, reprezintă o soluție ingenioasă. Amenzile pentru depășirea limitelor de zgomot, crearea de zone pietonale și multe altele pot fi folosite pentru a combate această problemă.
Nu în ultimul rând, studiile au demonstrat că pomii și vegetația pot reduce sunetele puternice, iar plantarea lor nu este benefică doar pentru natură, ci și pentru om și animale.
3.1. Poluarea fonică și măsuri de protecție – ce pot face agenții economici?
Poluarea fonică în România a devenit deja o problemă foarte gravă, pe care toți oamenii o resimt și în urma căreia sănătatea este afectată. De aceea, atât persoanele fizice, cât și antreprenorii sau business-urile, trebuie să se aștepte la diferite reglementări care pot apărea în viitorul apropiat, pentru a diminua cauzele poluării.
Organismele internaționale precum OMS sunt de acord că este nevoie ca fiecare persoană să conștientizeze problema, pentru a învinge acest inamic invizibil. Chiar dacă este destul de complicat să schimbi mersul lucrurilor, fiecare persoană poate contribui puțin câte puțin la reducerea zgomotului din jur.
De exemplu, dacă ai o afacere, poți apela la studii de mediu. Acțiunile concrete, care să dea rezultate în timp, necesită colaborarea cu experți în acest domeniu. Astfel de studii se bazează pe culegerea de date pentru a se observa impactul de mediu pe care îl poate avea un amplasament sau un proiect. Ele pot fi elaborate în: transporturi, infrastructură, planificare urbană sau rurală, agricultură, energetică și multe alte industrii. Toate aceste analize sunt extrem de importante și de benefice pentru cei care vor să lupte împotriva poluării fonice. Se pot dezvolta planuri pentru a diminua impactul nociv, fără ca business-ul să aibă de suferit.
De asemenea, o companie are nevoie de avize și autorizații prin care sunt reglementate condițiile de desfășurare a acelor activități care au impact asupra mediului sau prin care se demonstrează respectarea limitelor de poluare. De exemplu, înainte de a demara orice proiect, indiferent că este public sau privat și știi că poate avea un impact semnificativ asupra naturii, vei avea nevoie de un acord de mediu. Elaborarea documentației și acordarea lui poate fi un proces anevoios, iar pentru a nu te împiedica în astfel de proceduri, poți apela cu încredere la un expert de mediu.
Poluarea fonică poate avea o legislație destul de neclară și poate fi destul de greu de înțeles. De exemplu, în România, în apropierea parcurilor, a zonelor liniștite, a unităților de învățământ, a spitalelor și a altor clădiri, trebuie să se mențină un zgomot ambiental, adică mult mai scăzut decât cel urban obișnuit. Reglementările legale se schimbă des, iar acest lucru înseamnă că trebuie să rămâi la curent cu tot ce este nou, pentru a nu atrage penalizări și amenzi.
Atunci când apelezi la ajutorul unei firme de consultanță de mediu, ai siguranța că indiferent de proiectul pe care urmează să îl demarezi, atât tu, cât și mediul înconjurător beneficiați de o mulțime de avantaje.
Așadar, toate tipurile de poluare sunt nocive pentru sănătatea oamenilor și a animalelor, iar cea fonică poate fie extrem de dăunătoare. Indiferent că ești persoană fizică sau agent comercial, poți începe chiar acum să faci o schimbare. Ia în considerare informațiile și sfaturile de mai sus și nu ezita să trăiești sustenabil!
Sursa foto: Shutterstock.com
