Monitorizarea mediului – Informații utile pentru gestionarea mediului
Supravegherea mediului este o preocupare tot mai mare a societății moderne, deși această acțiune a început mai demult, din rațiuni practice și nu totdeauna în mod organizat. Încă din Antichitate au fost amintite înregistrări ale nivelurilor râurilor, ce au permis descifrarea mecanismelor de formare și de acțiune a scurgerii apei, dar și observații cu privire la alte fenomene naturale, cum ar fi secetele, erupțiile vulcanice, cutremurele. Noțiunea de monitorizare a mediului a apărut în anul 1972 și reprezintă supravegherea în timp a evoluției unui sistem natural sau artificial, obținându-se un diagnostic al stării curente și chiar elaborarea unei prognoze.
În articolul de mai jos vei descoperi definiția monitorizării mediului, de ce este importantă această acțiune, ce tipuri există și ce criterii trebuie îndeplinite pentru realizarea ei.
1. Monitorizarea mediului și importanța sa
Monitorizarea mediului este o acțiune prin care se realizează citiri, măsurători și evaluări ale variabilelor fizice, chimice, biologice într-un anumit timp, cu scopul cunoașterii modificărilor și monitorizării stării de mediu. Scopul acestei acțiuni este dublu: măsoară existența și concentrația poluanților în mediu și calculează gradul de conservare a resurselor naturale într-o anumită zonă geografică.
Specialiștii sunt de părere că monitorizarea mediului este vitală pentru gestionarea sa corespunzătoare, ea oferind date care permit planificarea implementării măsurilor care limitează, reduc sau ajută la evitarea deteriorării mediului. Toate aceste date pot să fie de folos societății civile, care se poate implica angajându-se în această chestiune importantă.
În acest sens, de real ajutor pentru companiile care generează deșeuri este responsabilul de mediu care cunoaște legislația de mediu în vigoare, care știe cum poate fi aplicată, identificând rapid toate obligațiile de mediu pe care companiile trebuie să le îndeplinească. Firmele care desfășoară activități cu impact asupra mediului sunt obligate să realizeze propriile structuri specializate în protecția mediului. Companiile care au autorizație de mediu sau aviz de mediu trebuie să aibă angajată o persoană sau să colaboreze cu o firmă care se ocupă cu identificarea și îndeplinirea obligațiilor privind evidența gestiunii deșeurilor, acest angajat sau colaborator având următoarele responsabilități:
- respectă legislația și o aplică;
- gestionează actele normative de mediu;
- îndeplinește obligațiile de mediu stabilite în aceste acte;
- realizează evidențe, rapoarte, declarații impuse de legislația de mediu;
- stabilește programul de monitorizare a factorilor de mediu;
- se asigură că avizele și autorizațiile sunt actualizate;
- întocmește documentația privind managementul deșeurilor;
- instruiește personalul companiei cu privire la protejarea mediului;
- face planuri de prevenire a poluării accidentale și de reducere a cantității de deșeuri;
- realizează auditul de mediu și identifică problemele;
- se ocupă de obținerea acordului de mediu pentru noile proiecte;
- reprezintă companiile cu care colaborează.
Cu ajutorul unui responsabil de mediu, companiile reușesc să preîntâmpine sancțiunile din partea autorităților de mediu atunci când sunt constatate anumite probleme și își pot eficientiza managerierea impactului produs asupra mediului, reducând poluarea și costurile legate de deșeurile generate și de modul de a le gestiona corespunzător.
Începutul cadrului legislativ al monitorizării calității mediului în România se referă la Legea protecției mediului 137/1995 cu completările și modificările ulterioare. De asemenea, pe lângă aceste norme mai există și strategii și programe la nivel național.
2. Tipuri de monitorizare a mediului și criterii de îndeplinit pentru realizarea acestei acțiuni
Există diferite tipuri de monitorizare a mediului ce pot fi amintite: monitorizarea calității apei, monitorizarea calității aerului, monitorizarea zgomotului sau monitorizarea deșeurilor solide. Evaluarea stării resurselor naturale se face în funcție de mediu. Pentru a observa care este calitatea apei se vor lua probe din râu, lac, cascadă etc., pentru monitorizarea calității aerului se vor preleva probe de particule suspendate în aer, pentru a ști nivelul zgomotului se măsoară numărul de decibeli emiși în zona cu pricina, iar pentru supravegherea deșeurilor se colectează reziduuri aruncate în acel spațiu.
Practic, această monitorizare permite detectarea unei situații extreme sau neobișnuite, realizarea unei proiecții în timp, pentru a ști ce se poate întâmpla în viitor, ce măsuri preventive ar trebui luate, ce legi să fie date, chiar poate deveni un sprijin pentru alte domenii multidisciplinare.
Pentru a realiza această acțiune este important să fie îndeplinite următoarele criterii:
- să se colecteze responsabil datele de care va fi nevoie;
- să se analizeze atent toate pericolele ce pot apărea pentru un mediu sau pentru o resursă naturală anume;
- să se analizeze cât de relevante sunt datele adunate din perspectivă economică, socială, de mediu;
- să se analizeze fezabilitatea obținerii de date adecvate în timp;
- să se proiecteze un indicator pentru monitorizare, interpretare și testare.
În concluzie, monitorizarea mediului este foarte importantă pentru stabilirea stării actuale a unei zone, iar companiile care generează deșeuri trebuie să cunoască, în cele mai mici detalii, toate informațiile cu privire la acest aspect, dacă doresc să păstreze mediul cât mai curat și să se ferească de sancțiuni usturătoare.
Sursa foto: Unsplash.com
