Impactul antropic asupra mediului – forme de degradare din cauza activității umane
Omul a devenit ființa care, prin activitatea diversă pe care o realizează, a reușit să influențeze, nu întotdeauna în mod pozitiv, mediul înconjurător. Impactul antropic a ajuns să fie unul semnificativ, mai ales după declanșarea revoluției industriale în secolul al XIX-lea și, în special, în secolul XX, atunci când populația Globului a depășit cu mult limitele din perioadele anterioare, iar activitățile cu caracter distructiv au ajuns să fie practicate în mai toate părțile planetei. În ultimele decenii, specialiștii în ecologie și în științele naturii au conștientizat efectele negative ale acestui fenomen, ceea ce a dus la punerea la punct a unor soluții ce pot fi aplicate cu succes pentru a le limita și chiar pentru a se reveni la natura curată de odinioară.
În articolul de mai jos vei afla ce este impactul antropic asupra mediului, care sunt cauzele și efectele fenomenului asupra ecosistemelor naturale și care sunt principalele forme prin care fenomenul afectează habitatele naturale și resursele biologice. De asemenea, vei putea descoperi care sunt principalele metode de limitare a impactului antropic și cum pot fi acestea aplicate într-un mod facil pentru protejarea mediului înconjurător.
1. Ce este impactul antropic asupra mediului
Încă de la apariția omenirii, specia umană a modificat mediul înconjurător pentru a obține mai ușor resursele necesare în vederea asigurării unei vieți confortabile și sigure. Atât timp cât populația s-a păstrat în limite acceptabile, natura nu a avut mult de suferit, deoarece există o modalitate de autoreglare a eventualelor pagube apărute. Acest echilibru s-a păstrat până în momentul în care omenirea a devenit o specie planetară, cu populație numărată în miliarde. Nevoia de resurse tot mai mare a făcut ca oamenii să pună la punct diferite metode pentru a le obține în cantități îndestulătoare și printr-o muncă facilă. Din păcate, satisfacerea acestor nevoi a avut loc concomitent prin afectarea mediului înconjurător, natura nereușind să se refacă în ritmul în care era distrusă.
O definiție aproximativă a fenomenului este reprezentat de toate modificările pe care activitatea umană le face asupra mediului natural. Cu cât numărul populației este mai crescut, iar nivelul de dezvoltare crește, cu atât mai mare este impactul.
1.1. Cauzele impactului antropic asupra mediului
Multă vreme, oamenii nu au conștientizat că activitatea lor are un impact asupra naturii, deoarece ecosistemele se autoregenerau, iar urmările nu erau unele vizibile pentru o perioadă lungă de timp. Recent, odată cu apariția unor probleme ecologice ce nu s-au autoreglat, oamenii de știință au reușit să identifice care sunt elementele ce contribuie în mod negativ la degradarea ecosistemelor naturale:
- Creșterea populației a înregistrat în ultimul secol un ritm amețitor, în prezent ajungând ca numărul total de oameni să depășească 8 miliarde, așteptându-se ca această creștere să continue în perioada următoare. Acest lucru face ca, în afara câtorva zone cu condiții defavorabile (zone foarte reci sau foarte uscate), așezările umane să fie prezente și să influențeze mediului înconjurător.
- Dezvoltarea economică înregistrată în ultimii 200 de ani s-a manifestat prin amplificarea activităților de extragere a resurselor naturale, prin dezvoltarea agriculturii cu ajutorul introducerii unor tehnologii noi și printr-un progres industrial nemaivăzut. Toate aceste elemente afectează în mod negativ ecosistemele, urmările fiind unele grave și de durată.
- Încălzirea climatică afectează mult sistemul natural, iar principala cauză a acestui fenomen este dată de activitatea antropică. Principala cauză a creșterii temperaturilor globale este dată de cantitatea impresionantă de gaze cu efect de seră (în special dioxidul de carbon), pe care omenirea a generat-o prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol și gaze naturale).
- Creșterea populației și a nivelului de trai a dus la un consum impresionant de resurse naturale. În urma industrializării acestora, rezultă deșeuri care pot afecta natura dacă nu sunt depozitate corespunzător.
- Majoritatea oamenilor nu realizează că pot influența natura într-un mod negativ, considerând că sunt insignifianți în fața ei. În realitate, chiar și activitatea unui singur om poate să ducă la urmări negative asupra naturii.
- Majoritatea statelor lumii nu au reușit să pună la punct politicile și reglementările mediului înconjurător, abia în ultimii ani făcându-se eforturi suplimentare în această direcție.
1.2. Efectele impactului antropic asupra ecosistemelor naturale
Diversele activități umane, în special industria, agricultura și transporturile au și efecte nedorite asupra ecosistemelor. Aceste consecințe sunt cu atât mai vizibile cu cât gradul de dezvoltare a societății umane a ajuns la niveluri superioare. Principala urmare a activităților antropice este poluarea mediului înconjurător – fenomenul este unul extrem de complex, ce se manifestă în numeroase moduri. Poluarea atmosferei, solului și hidrosferei are urmări deosebit de grave, nu doar asupra ecosistemelor, ci și asupra sănătății și securității umane.
O altă urmare de care se va ține cont este încălzirea globală, ce rezultă din eliminarea gazelor cu efect de seră. Procentajul de dioxid de carbon din atmosferă a ajuns în prezent la valori duble față de epoca preindustrială, ceea ce se manifestă sub forma topirii ghețarilor, a creșterii nivelului mărilor și oceanelor și a intensificării fenomenelor meteo atmosferice. Nu trebuie pierdut din vedere nici efectul direct asupra numeroaselor specii de plante și animale, unele dintre ele ajungând în prag de extincție sau chiar dispărând cu totul.
2. Formele de impact antropic asupra mediului înconjurător
Formele de manifestare ale impactului antropic sunt multiple. Toate se caracterizează, însă, prin degradarea accentuată și accelerată a mediului înconjurător. Avându-se în vedere fenomenul în cauză, se impune o cunoaștere cât mai aprofundată a acestor forme pentru a se putea lua deciziile corecte în vederea limitării consecințelor și a inversării efectului negativ asupra mediului înconjurător. Omul poate din acest punct de vedere și să repare ce a stricat, element care presupune cheltuieli enorme și poate renunțarea la unele dintre elementele confortabile vieții.
- Supraexploatarea resurselor biologice
Resursele biologice au fost utilizate de om din cele mai vechi timpuri pentru satisfacerea nevoilor. Consumul, în majoritatea perioadei de existență a omului, a fost destul de redus, atât din cauza numărului redus al populației, cât și al consumului limitat. Cu cât populația a crescut și cu cât nivelul de trai a evoluat, cu atât au fost supraexploatate resursele, ajungându-se la depășirea echilibrului de refacere a naturii.
Printre elementele ce caracterizează acest fenomen se numără defrișarea pădurilor pentru obținerea de teren arabil și pentru resursele lemnoase, suprapășunatul, ce a transformat suprafețe impresionante de câmpii în adevărate deșerturi, supraexploatarea faunei terestre prin vânat și pescuit excesiv, element ce a dus la dispariția unor specii din zone întregi sau chiar în totalitate.
- Degradarea habitatelor naturale
Habitatele naturale se prezintă sub forma unor sisteme în care fiecare verigă are un rol decisiv în păstrarea biodiversității și a sănătății mediului natural. Omul a intervenit în acest lanț, modificându-l și împiedicând, astfel, refacerea naturii. Printre activitățile umane ce au contribuit în mod decisiv la degradarea habitatelor se numără transformarea terenurilor cu vegetație naturală în cele cu destinație agricolă.
În prezent, o parte importantă din suprafața Pământului este acoperită de culturi agricole, ceea ce a dus la afectarea intensă a biodiversității. Unele habitate au fost distruse prin vânatul intensiv al speciilor de animale sălbatice și prin înlocuirea acestora cu animale domestice. Au avut de suferit foarte mult diversele tipuri de păduri, ce au fost exploatate în mod nesustenabil, pădurile tropicale și ecuatoriale suportând cele mai mari daune în această privință.
- Degradarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
Omenirea a migrat în ultimele sute de ani în toate zonele globului, în căutare de surse de subzistență. În timpul acestor călătorii, intenționat sau accidental, au fost introduse în ciclul natural specii de plante și de animale care aveau habitatul în alte zone. Introducerea lor a avut de foarte multe ori efecte negative, pentru că nu existau prădători care să le controleze numărul, iar speciile autohtone au fost chiar exterminate sau aduse în prag de dispariție.
Exemple în acest sens sunt reprezentate de introducerea iepurilor în Australia, înmulțiți în mod necontrolat, ceea ce a afectat vegetația de pe zone foarte întinse, de apariția gândacului de Colorado în Europa, unde a distrus culturile de cartofi, și de introducerea unor specii de pești răpitori în apele europene, care au vânat puietul altor specii autohtone, ajungând, în cele din urmă, să dispară.
3. Metode de limitare a impactului antropic asupra mediului
În secolul XX, în special în a doua jumătate, au fost realizate tot mai multe studii științifice, care au dovedit influența negativă a omului asupra mediului înconjurător. Această conștientizare a dus la impunerea unor măsuri de limitare a urmărilor negative și la încercări de modificare a vieții omului pentru a proteja mediul înconjurător și a lăsa moștenire generațiilor următoare o planetă curată și sănătoasă.
Cele mai urgente măsuri trebuie să fie cele luate cu privire la afacerile de diverse dimensiuni, care afectează în modul cel mai pregnant ecosistemele naturale. În această privință este esențial rolul organelor legislative din diferite țări, ce au impus reguli din ce în ce mai clare cu privire la modalitatea de desfășurare a activităților economice pentru limitarea impactului antropic.
- Printre aceste măsuri, se numără obligativitatea realizării unui audit de mediu de către firmele ce prin activitatea proprie pot afecta natura. Acest audit de mediu surprinde în mod corect și imediat dacă apar probleme ecologice și oferă soluții pentru limitarea acestora. Tot în acest sens, companiile trebuie să adopte o responsabilitate socială (csr) prin implicarea lor în îmbunătățirea comunităților în care activează și, implicit, prin luarea unor măsuri care să promoveze biodiversitatea și protejarea mediului înconjurător.
- O metodă ideală de limitare a impactului din cauza deșeurilor generate de activitățile umane este trecerea la economia circulară, care este acel tip de economie în care se pune accent pe reutilizare, reciclare, reducere, refacere, reparare etc. Prin aceste metode se limitează în mod drastic cantitatea de deșeuri limitate, dar nu este afectată bunăstarea oamenilor.
- Limitarea poluării în toate modalitățile de manifestare poate fi făcută prin introducerea unor tehnologii noi, care să permită micșorarea sau chiar dispariția emisiilor poluante. Trecerea la economia verde prin utilizarea unor resurse refolosibile și inepuizabile (cum ar fi energia solară, energia vântului, a valurilor) scade presiunea asupra mediului înconjurător și permite activitatea de regenerare a naturii.
- Conservarea și restaurarea habitatelor naturale se pot face prin crearea unor rezervații naturale sau prin refacerea unor habitate la starea lor inițială, de dinainte de modificarea antropică. Deși această activitate poate părea ineficientă economic, de fapt, câștigurile pot fi importante prin dezvoltarea turismului sau a activităților tradiționale.
- O urmare gravă a activităților umane este reprezentată de dispariția unor specii sau aducerea lor în prag de extincție. Omenirea trebuie să facă eforturi neîncetate în ceea ce privește protejarea acelor specii care, din motive antropice, au ajuns să fie numărate cu sutele sau chiar cu zecile de exemplare. Un exemplu de succes în acest sens este reprezentat de problema balenelor care, din cauza vânatului excesiv, ajunseseră ca la începutul secolului XX să fie considerate specii amenințate cu dispariția. În prezent, prin eforturi susținute, numărul balenelor a ajuns suficient de mare pentru a fi scoase de pe lista speciilor pe cale de dispariție.
- Orașele sunt spațiile pe care omenirea le-a modificat cel mai mult, ajungându-se în unele cazuri ca natura să nu mai fie prezentă aproape deloc între limitele așezărilor umane. În condițiile în care se așteaptă ca gradul de urbanizare să crească, tot mai multe țări fac eforturi în privința unei planificări urbane durabile. Prin intermediul acesteia se poate ajunge la o dezvoltare a orașelor fără a afecta natura înconjurătoare, din contră, oferind omului un mediu de viață mai sănătos, mai confortabil și mai frumos.
În concluzie, impactul antropic asupra mediului înconjurător este unul cu efecte distructive majore, însă există speranța ca, prin măsurile luate urgent și în mod permanent, sănătatea mediului înconjurător să fie refăcută, iar omenirea să se poată bucura de natură la fel ca în vremurile trecute.
Surse foto:
unsplash.com
