Efectele poluării aerului – care sunt acestea, ce reglementări există și cum pot fi combătute consecințele negative

Încă de la jumătatea secolului trecut, poluarea aerului, este un subiect intens tratat în Occident, devenind, din ce în ce mai prezent în discursul public și în partea de Est. 

Odată cu conștientizarea efectelor nocive ale poluării asupra sănătății umane, autoritățile iau tot mai în serios reglementarea activităților economice și industriale, iar companiile trebuie să fie pregătite să se conformeze la directivele impuse. Pentru a înțelege mai bine consecințele activităților poluante asupra mediului și asupra organismului uman, citește articolul de mai jos.

1. Ce înseamnă poluarea aerului

Fenomenul de poluare al aerului reprezintă eliberarea de poluanți în atmosferă. Aceștia sunt dăunători sănătății umane, dar și planetei în întregime. Conform studiilor OMS (Organizația Mondială a Sănătății), contaminarea aerului este cauza a câtorva milioane de decese în întreaga lume. 

Din nefericire, o majoritate covârșitoare a locuitorilor planetei sunt nevoiți să respire aer poluat, conform ghidului OMS care stabilește limitele pentru nivelul poluanților. Populațiile cele mai afectate sunt cele care trăiesc în țări cu un nivel de trai scăzut.

Care sunt cauzele poluării atmosferice?

În mare parte, poluarea aerului este provocată de utilizarea și producția de energie, mai ales din arderea combustibililor fosili, care eliberează gaze și alte substanțe chimice nocive în aer. Din păcate, se creează o buclă de feedback distructiv în ceea ce privește încălzirea globală. Nu numai că poluarea aerului contribuie decisiv la schimbările climatice, ci acestea amplifică efectele poluării.

Emiterea poluanților sub formă de dioxid de carbon și metan cauzează creșterea temperaturii planetei, iar smogul care apare în urma nivelului ridicat de căldură conduce la creșterea gradului de radiații ultraviolete.

Un alt efect al schimbărilor climatice este amplificarea poluanților alergeni, precum mucegaiul și polenul, ce apar în condiții de umezeală, vreme extremă și inundații.

Prin urmare, este de reținut faptul că schimbările climatice îngreunează atingerea obiectivelor care au ca scop reducerea efectelor negative ale poluării. 

2. Care sunt efectele poluării aerului

Efectele poluării variază în funcție de natura agentului nociv, dar și de durata și nivelul expunerii. De asemenea, în ceea ce privește sănătatea umană, există și alți factori care influențează consecințele. Acestea sunt afecțiuni preexistente ale oamenilor, factorii de stres sau riscurile individuale privind starea generală a persoanei respective. 

2.1. Efecte poluării aerului asupra sănătății omului

Printre cei mai răspândiți poluanți ai aerului se numără smogul și funinginea. Smogul apare în urma interacțiunii dintre emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili cu lumina soarelui. Funinginea reprezintă particule de mici dimensiuni transportate în aer. Acestea pot fi de mai multe feluri: fum, praf ori alergeni și pot fi gazoase sau solide. Ele provin de la autoturisme, camioane, uzine, centrale electrice, incineratoare, motoare de diverse tipuri și alte sisteme care funcționează prin arderea cărbunelui sau a gazului prin arderea incompletă a hidrocarburilor.

Smogul poate cauza iritații ale ochilor și gâtului, iar pe termen lung afectează sistemul respirator, în special plămânii. Persoanele în vârstă, copiii și cei care lucrează sau petrec mult timp în aer poluat cu smog prezintă riscuri de sănătate mai ridicate. Pacienții care suferă de alergii sau astm vor avea parte de intensificarea simptomelor și de atacuri astmatice mai dese. Particulele de mici dimensiuni sunt extrem de periculoase deoarece există posibilitatea ca ele să pătrundă în plămâni și apoi în sânge, provocând bronșită sau atacuri de cord.

Anumiți poluanți ai aerului pot fi periculoși chiar și în cantități foarte mici. De aceea, pentru aceștia, există reglementări legale. Printre ei se numără mercurul, plumbul, dioxinele și benzenul. Acești poluanți apar ca urmare a arderii gazelor sau cărbunelui, în urma incinerărilor sau se pot găsi în benzină, cum este cazul benzenului, care este cancerigen. El poate duce la iritații la nivelul ochilor, pielii și plămânilor. Poate crea tulburări la sistemul sangvin pe termen lung. Dioxinele pot fi găsite uneori în alimente, însă, ele sunt prezente și în aer în cantități reduse.

Acestea au efect negativ asupra ficatului, pot afecta sistemul imunitar, sistemul nervos, sistemul endocrin, dar și aparatul reproducător.

În ceea ce privește mercurul, acesta este periculos pentru sistemul nervos central. Plumbul poate crea probleme la nivelul creierului și al rinichilor în cazul copiilor. De asemenea, există riscul afectării coeficientului de inteligență și a capacității celor mici de a asimila informații.

Hidrocarburile policiclice aromatice sunt o altă clasă de substanțe toxice, care apar în urma eliberării noxelor și a fumului cauzat de incendii. Cantități mari de astfel de compuși pot duce la apariția iritației ochilor și plămânilor, a afecțiunilor la nivelul sângelui și ficatului. Anumite studii arată că au efect cancerigen, pe de alta parte, s-a demonstrat că, în cazul în care mamele au fost expuse la asemenea substanțe în timpul sarcinii, copiii se nasc cu deficit de procesare a informațiilor la nivelul creierului și simptome pronunțate de ADHD.

Polenul și mucegaiul sunt alți factori poluanți care afectează sănătatea umană. Deși nu provin în mod direct din activitățile industriale, aceștia sunt exacerbați de schimbările climatice și ceilalți agenți poluanți, așa cum este explicat anterior. Alergenii din copaci, buruieni și iarbă, precum și mucegaiul, sunt transportați pe cale aeriană și sunt periculoși pentru organism. Mucegaiul apare mai ales atunci când clădirile rezidențiale, școlile sau întreprinderile suferă daune provocate de apă. Persoanele expuse la mucegai pot avea atacuri de astm sau reacții alergice puternice. Unele tipuri de mucegai produc substanțe toxice care sunt periculoase pentru toate categoriile de populație. Alergiile la polen sunt agravate de schimbările climatice, din ce în ce mai mulți oameni suferă simptome precum febră, mâncărimi în zona ochilor, congestii nazale sau secreții puternice.

Pe lista efectelor pe termen lung ce apar asupra sănătății umane sunt astmul cronic, insuficiența pulmonară și bolile cardiovasculare. Anumite studii arată că poluarea poate induce inclusiv apariția diabetului. Consecințele se resimt și în perioadele de început ale vieții, astfel că poluarea poate crește, în rândul celor mici, rata problemelor respiratorii, cardiovasculare, mentale sau perinatale, conducând la mortalitate infantilă și boli cronice.

2.2. Efecte poluării aerului asupra mediului

La nivelul planetei, a apărut efectul de seră cauzat de emisiile de gaze. Gazele cu efect de seră captează căldura pământului în atmosferă și conduc la creșterea temperaturilor. Astfel, apar schimbările climatice: creșterea nivelului apelor, fenomene meteorologice extreme, decese survenite din cauza căldurii ridicate și creșterea gradului de transmitere a bolilor infecțioase.

De asemenea, pătrunderea gazelor în atmosferă (oxizii de azot, oxizii de sulf etc.) și amestecarea lor cu picăturile de apă, conduce la apariția fenomenului de ploi acide. Solul, fauna și vegetația sunt grav afectate, la fel și populațiile care trăiesc în zone cu astfel de probleme.

Prin depunerea unei cantități ridicate de azot pe suprafața apelor se produce eutrofizarea acesteia. Azotul conduce la dezvoltarea unor alge dăunătoare, care influențează negativ flora și fauna subacvatică.

Clorofluorocarburile și hidroclorofluorocarburile sunt responsabile pentru subțierea stratului de ozon, care are rolul de a proteja planeta împotriva razelor ultraviolete. Prin subțierea acestuia, apar dezechilibre majore, care afectează inclusiv sănătatea umană.

De asemenea, ceața cauzată de particulele minuscule de poluare din aer care întâlnesc lumina soarelui ascunde claritatea, culoarea și textura a ceea ce văd oamenii. 

Flora și fauna au de suferit de pe urma poluanților toxici din aer în mai multe moduri. Animalele pot căpăta probleme de sănătate, în cazul în care sunt expuse la substanțe nocive în concentrații mari. Astfel, pot apărea defecte congenitale, insuficiență reproductivă și boli. Poluanții atmosferici prezintă un real pericol mai ales pentru ecosistemele acvatice. Ozonul de la nivelul solului duce la diminuarea culturilor agricole și a randamentului pădurilor, reducând capacitatea de supraviețuire a răsadurilor și a copacilor. Anumite plante devin susceptibile la boli, dăunători ori alți factori externi.

3. Care sunt cei mai importanți compuși chimici poluanți și ce efecte produce fiecare

Monoxidul de carbon este cauzat de emisiile automobilelor, incendii și procese industriale. El contribuie la producerea smogului menționat în capitolul anterior. Monoxidul de carbon exacerbează simptomele bolilor de inimă, precum durerile în piept, poate cauza probleme ale văzului și poate reduce capacitățile mintale și fizice la oamenii sănătoși.

Oxizii de azot apar în urma emisiilor automobilelor, generării de electricitate și proceselor industriale. Dăunează frunzișului și contribuie la formarea smogului. Poate cauza inflamații și iritații ale căilor respiratorii, fiind periculos mai ales pentru persoanele cu probleme la aparatul respirator.

Dioxidul de sulf este emis în urma generării de electricitate, a arderii combustibililor fosili, proceselor industriale și emisiilor automobilelor. Poate fi o cauză majoră pentru apariția ceții, este un factor esențial în formarea ploilor acide, ce afectează copacii, clădirile și monumentele. În plus, duce la formarea particulelor în suspensie. Cauzează dificultăți de respirație, mai ales în cazul celor care suferă de astm sau probleme cardiace. 

Particulele în suspensie au ca surse primare incendiile, coșurile de fum, șantierele de construcție și drumurile nepavate. Pot apărea și în urma reacțiilor dintre chimicale gazoase emise de centrale electrice și automobile. Sunt responsabile pentru formarea ceții și a ploilor acide, care modifică echilibrul pH-ului din apă. Printre efectele particulelor în suspensie se numără iritarea căilor respiratorii, agravarea simptomelor astmului și apariția aritmiilor.

Ozonul apare din cauza oxizilor de azot, a compușilor organici volatili din emisiile industriale și ale automobilelor, vaporii de benzină, solvenți chimici și utilități electrice. Poate interfera cu capacitatea unor plante de a respira, conducând la susceptibilitate în fața altor factori de mediu. La oameni, poate reduce capacitatea de funcționare a plămânilor și poate genera iritația și inflamația căilor respiratorii.

Plumbul apare în urma procesării metalelor, a incinerării deșeurilor și a arderii combustibililor fosili. Duce la pierderea biodiversității, la reducerea capacității de reproducere și la probleme neurologice la vertebrate. În cazul oamenilor, poate avea efecte nocive la nivelul mai multor sisteme, poate contribui la apariția dizabilităților la copii și la probleme cardiovasculare la adulți. 

4. Măsuri de diminuare a efectelor poluării aerului pentru companii

Cel mai eficient mod de a ține sub control poluarea mediului este tranziția către combustibili curați și modificarea proceselor industriale.

Trecerea la surse de energie regenerabilă și optimizarea eficienței combustibililor pentru vehicule reprezintă metode eficiente de a contracara efectele negative ale poluării. Printre tipurile de energie verde se numără cea eoliană și cea solară. Înlocuirea autoturismelor și camioanelor de tip vechi cu unele noi, care funcționează cu energie electrică, va limita de asemenea poluarea aerului. O altă consecință a acestor modificări este reducerea încălzirii globale, care are efecte periculoase asupra sănătății și mediului.

Cei care se tem de costurile acestor modificări trebuie să afle că beneficiile aduse de astfel de îmbunătățiri sunt mai mari decât prețul implementării reglementărilor. Sute de mii de decese sunt evitate, scade numărul internărilor în spital din cauze cardiace și respiratorii, iar aceste efecte au avantaje și în plan economic, în fiecare an. 

Pentru a te asigura că businessul tău se aliniază la legislația de mediu, poți efectua împreună cu o echipă de specialiști un audit de mediu. Acesta te ajută să identifici și să corectezi, dacă situația o impune, orice procese, tehnici sau metode aplicate de afacerea ta și astfel, poate deveni un instrument util de management de mediu. Auditul poate fi punctul de plecare al unei abordări responsabile față de mediu, alături de o firmă care îți poate oferi consultanță de specialitate și care se va asigura că totul se desfășoară conform cu legislația în vigoare. 

De asemenea, un studiu de impact asupra mediului te poate ajuta să culegi date și informații și să pui la punct analize tehnice pentru a lua decizii informate cu privire la consecințele potențiale sau reale pe care îl are un anumit proiect sau amplasament. Acesta este util indiferent de domeniu: silvicultură, industrie energetică, transporturi, agricultură, prelucrarea mineralelor, infrastructură, turism, planificare urbană sau rurală, industrie alimentară, acvacultură sau industria cauciucului.

Prin urmare, date fiind efectele majore ale poluării aerului, asigură-te că respecți legislația în vigoare și te preocupi mereu de îmbunătățirea proceselor care au loc în activitatea business-ului tău, pentru a reduce impactul asupra mediului. 

Sursa foto: Shutterstock.com, Unsplash.com.