Deșeuri medicale – Reguli cu privire la colectarea, depozitarea, transportul și eliminarea lor
Activitățile moderne desfășurate de oameni presupun întotdeauna și generarea unor cantități deloc neglijabile de deșeuri, care pot dăuna mediului înconjurător și oamenilor dacă nu sunt colectate și tratate în mod corespunzător. Serviciile medicale se înscriu, cu siguranță, în această categorie, pentru că deșeurile produse în domeniul sanitar sunt extrem de periculoase. Pentru a se evita problemele apărute în acest sens, statele dezvoltate ale lumii au abordat situația promovând o legislație specifică, pentru a reglementa clar măsurile ce trebuie luate în sensul îndepărtării în totalitate a riscurilor.
În articolul de mai jos veți afla diferite informații utile despre deșeurile medicale, cum ar fi clasificarea acestora, inclusiv în funcție de codurile utilizate la nivel european, și modul de gestionare a lor în mod sigur. În plus, veți descoperi la ce riscuri vă supuneți dacă problema nu este rezolvată în mod profesionist.
1. Ce sunt deșeurile medicale?
Activitățile medicale sunt extrem de diverse în prezent, fiind practicate într-o gamă largă de unități, precum spitale, clinici sau laboratoare de analize medicale. Inevitabil, în urma tratamentelor și analizelor aplicate apar o serie de resturi organice și anorganice, cu potențial periculos față de persoanele ce le manipulează, dar și față de mediul înconjurător.
Din această cauză, orice instituție care activează în domeniul sănătății are obligația de a aborda situația în mod corespunzător, în ceea ce privește colectarea, depozitarea, ambalarea și eliminarea deșeurilor medicale. O obligație în acest sens este apelarea la firme specializate și autorizate în administrarea deșeurilor periculoase, pentru a le elimina într-un mod sigur.
1.1. Precizări legislative cu privire la deșeurile medicale
Instituțiile statului român cu rol în domeniul legislativ s-au preocupat încă de la începutul anilor 2000 cu luarea unor decizii în ceea ce privește managementul deșeurilor medicale. Aceste decizii au fost luate în concordanță cu cele prezente în Uniunea Europeană, având drept principal rol de a pune la dispoziția celor interesați a unor norme care să minimizeze riscurile legate de manipularea deșeurilor medicale periculoase. Printre aceste norme se remarcă șase, și anume:
- Hotărârea Guvernului României numărul 856/2002, ce aproba o listă exhaustivă a deșeurilor, inclusiv a celor periculoase;
- Hotărârea de Guvern numărul 1061/2008, care reglementează transportul deșeurilor pe teritoriul României, existând articole specifice cu privire la deșeurile periculoase, inclusiv a celor medicale;
- Ordonanța Guvernului numărul 92/2021 ce stabilește măsurile de gestionare a deșeurilor în vederea protecției mediului și a sănătății populației;
- Ordinul de ministru numărul 1226/2012 realizat de Ministerul Sănătății prin care se aprobă normele tehnice legate de gestionarea deșeurilor medicale;
- Ordinul Ministerului Sănătății numărul 1101/2016, cu privire la normele pentru limitarea infecțiilor din unitățile sanitare;
1.2. Tipuri de deșeuri medicale
În decursul diverselor activități medicale desfășurate în unitățile de specialitate sunt generate cantități destul de însemnate de deșeuri ce nu pot fi tratate în cele mai multe cazuri ca cele obișnuite și care trebuie să fie manipulate ca unele de mare risc. Deșeurile medicale generate pot fi atât nepericuloase, cât și periculoase.
În prima categorie pot fi menționate diversele tipuri de ambalaje ale medicamentelor, precum și diverse recipiente care nu au venit în contact cu lichide biologice infectate. În a doua categorie sunt produse ce pot afecta sănătatea populației dacă nu se iau măsuri speciale cu privire la ele, ca de exemplu:
- Deșeuri anatomo-patologice și părți anatomice (ex. materiale de tipul biopsiilor);
- Deșeurile infecțioase, anume obiectele care au intrat în contact cu fluide biologice (seringi, ace, mănuși, pansamente, catetere, materiale de laborator utilizate);
- Deșeurile înțepătoare-tăietoare, adică obiectele ce pot perfora pielea (ace, branule, lame de bisturiu, sticlărie spartă);
- Deșeurile chimice și farmaceutice reprezentate de medicamente expirate, reziduuri de substanțe chimioterapice;
- Deșeurile radioactive care au fost utilizate în activități de tip nuclear medicale și care elimină radiații periculoase.
1.3. Lista codurilor deșeurilor medicale
gestionarea deșeurilor medicale într-o formă cât mai exactă, în Hotărârea de Guvern numărul 856 /2002, sunt prezentate categoriile de deșeuri rezultate și sunt codificate în grupuri specifice, după cum urmează:
- Codul de deșeuri 18 01 01 reprezentat de obiecte ascuțite (exceptându-se deșeurile cu codul 18 01 03), deșeuri înțepătoare tăietoare (în afară de cele intrate în contact cu lichide infecțioase, ce aparțin altei categorii);
- Codul de deșeuri 18 01 02 reprezentat de fragmente și organe umane și de recipiente în care au fost păstrate acestea;
- Codul de deșeuri 18 01 03 se referă la acele deșeuri cu potențial infecțios, care au intrat în contact cu fluide biologice infectate (comprese, pansamente, câmpuri operatorii, mănuși, pungi pentru colectarea urinei, scutecele unor pacienți cu boli infecțioase, cadavre de animale utilizate în cercetare și experimentare);
- Codul 18 01 04 este reprezentat de deșeurile ce nu necesită măsuri speciale (îmbrăcămintea, recipiente de medicamente, aparate gipsate);
- Codul 18 01 05 se referă la substanțele chimice și medicamentele expirate;
- Codul de deșeuri 18 01 06 reprezentat de substanțe chimice (acizi, solvenți, resturi din teste de laborator, soluții concentrate de dezinfectare);
- Codul de deșeuri 18 01 08 se referă la medicamentele citostatice și citotoxice;
- Codul de deșeuri 18 01 10 este cel care are în vedere deșeurile stomatologice;
2. Gestionarea deșeurilor medicale
Eliminarea riscurilor cu privire la manipularea deșeurilor medicale presupune abordarea situației într-un mod specific. În primul rând, este vorba despre realizarea unei documentații de către fiecare unitate ce activează în domeniul medical, ce trebuie să conțină toate informațiile necesare cu privire la gestionarea acestora în mod sigur. Cea mai bună soluție în acest sens este apelarea la firme specializate în consultanță de mediu și evidența gestiunii deșeurilor care au o experiență bogată în domeniu și care pot alcătui în cel mai scurt timp un dosar complet. În al doilea rând, este vorba despre un întreg lanț de acțiuni ce trebuie luate de la generarea acestor deșeuri până la neutralizarea lor.
2.1. Colectarea și depozitarea deșeurilor medicale
Colectarea separată a deșeurilor medicale cade în sarcina unităților sanitare. Acestea sunt obligate să le depoziteze în deplină siguranță până la momentul în care firma autorizată pentru eliminarea lor le va ridica. În ceea ce privește operațiunea, există obligația separării diverselor tipuri de deșeuri încă din momentul apariției lor, în ambalaje specifice, ușor de diferențiat.
Deșeurile asimilabile celor menajere, ce nu prezintă un risc special, sunt colectate în saci negri sau transparenți. Deșeurile infecțioase vor ajunge în saci de culoare galbenă, iar cele reciclabile în saci de culoare albastră. Pentru adunarea deșeurilor înțepătoare-tăietoare se utilizează cutii cu pereți rigizi. Ele se colectează în cutii cu capac special, ce nu permite scoaterea ulterioară a obiectelor aruncate, marcate cu inscripția vizibilă ”Pericol biologic” sau cu alte marcaje, în funcție de substanțele prezente, precum ”Inflamabil”, ”Coroziv”, ”Toxic”. Containerele trebuie să fie fabricate din materiale rezistente la șocuri mecanice, chimice sau biologice, trebuie să fie etanșe și ușor de spălat în vederea refolosirii lor.
Același marcaj trebuie să fie trecut și pe sacii utilizați pentru colectarea diverselor părți anatomice sau a unor obiecte care au intrat în contact cu lichide biologice infectate. Ambalarea deșeurilor sa face în mod diferențiat, în recipiente galbene pentru deșeurile periculoase și negre sau albastre pentru cele nepericuloase.
Depozitarea în incinta unității sanitare trebuie realizata în spații special organizate în acest sens, pentru o perioadă de timp limitată. De exemplu, deșeurile infecțioase pot fi păstrate maximum 48 de ore de la momentul generării, după care este obligatoriu ca firma specializată să vină să le ridice. Zona de depozitare trebuie să fie în altă incintă față de cea în care se aplică tratamente medicale pacienților și trebuie să fie dotată cu sisteme de ventilație și cu sisteme pentru evacuarea apelor uzate. De asemenea, trebuie să existe două zone distincte de depozitare, una în care se păstrează deșeurile nepericuloase, asemănătoare celor menajere, și una în care vor fi introduse cele periculoase.
2.2. Transportul deșeurilor medicale
Transportarea deșeurilor medicale de la locul în care au fost generate și până la locul în care vor fi neutralizate este reglementată prin Ordinul Ministerului Sănătății numărul 613 din 2009. Autovehiculele implicate în această operațiune trebuie să fie special amenajate și întrebuințate doar pentru acest scop.
De asemenea, conform HG 1061/2008, transportul deșeurilor trebuie să se realizeze în baza documentului de transport, care poate fi formularul de transport deșeuri periculoase (Anexa 2 la hotărâre), sau formularul de transport deșeuri nepericuloase (Anexa 3 la hotărâre). Mai mult, în cazul deșeurilor periculoase, dacă în cadrul unui an calendaristic se generează mai mult de o tonă de astfel de deșeuri, este obligatorie obținerea acordului autorităților competente în domeniu anterior realizării transporturilor (Anexa 1 la hotărâre).
2.3. Eliminarea deșeurilor medicale
Eliminarea este operațiunea finală prin care sunt tratate deșeurile medicale, în așa fel încât să nu mai prezinte riscuri nocive pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea oamenilor. În vederea atingerii acestor deziderate se pot aplica două proceduri specifice.
Cea mai des utilizată este incinerarea la temperaturi înalte pentru distrugerea deșeurilor anatomo – patologice și a medicamentelor expirate. Operatorii economici care realizează acest procedeu trebuie să doteze incineratorul cu sisteme performante de filtrare, care să împiedice eliminarea în atmosferă a unor noxe periculoase.
Al doilea procedeu utilizat se referă la sterilizarea termică, realizată cu ajutorul aburului sub presiune. Prin acest tratament, diversele obiecte infectate devin sterile și nu mai prezintă risc putând fi manipulate ca deșeu obișnuit.
Indiferent de metoda de eliminare practică, operatorii economici ce realizează aceste operațiuni sunt obligați să dețină o autorizație de mediu.
3. Riscurile presupuse de colectarea, manevrarea și distrugerea deșeurilor medicale
Gestionarea deșeurilor medicale este efectuată prin conlucrarea mai multor verigi, începând cu personalul medical din instituțiile de specialitate, continuând cu personalul de întreținere și finalizându-se cu angajații firmelor specializate în transportul și distrugerea în mod sigur a acestora. În fiecare etapă riscurile sunt prezente și pot avea urmări grave dacă nu este respectată întocmai legislația, iar activitățile specifice nu sunt făcute într-un mod responsabil. Printre aceste riscuri se numără:
- Transmiterea unor boli extrem de periculoase către persoanele care manipulează deșeurile. Pentru a nu apărea acest risc se recomandă utilizarea unui echipament de protecție corespunzător, format din mănuși, halat, ochelari, vizieră, mască. De asemenea, importantă este și folosirea unor ambalaje speciale, marcate în mod corespunzător, rezistente în special dacă este vorba despre obiecte cu muchii sau cu vârfuri ascuțite. Importante sunt și măsurile care trebuie luate cu privire la instruirea personalului ce va trebui să înțeleagă cât de periculoase sunt aceste deșeuri, ce tipuri și ce cantități sunt produse, care sunt procedurile de urmat pentru ca riscurile să fie eliminate în totalitate;
- Există și riscuri de natură juridică, ce pot apărea atunci când documentația cu privire la gestionarea deșeurilor medicale nu este realizată corespunzător sau atunci când, deși există, nu este respectată. Instituțiile de control ale statului român, cu atribuții în zona de sănătate, pot da diverse sancțiuni de la simple avertismente până la amenzi costisitoare sau închiderea temporară sau definitivă a unei instituții ce activează în domeniul sanitar;
- Neutralizarea și depozitarea ulterioară a resturilor pot afecta mediul înconjurător dacă activitățile respective nu sunt făcute prin respectarea regulilor cu privire la protecția mediului înconjurător. Este interzisă în mod specific simpla ardere a materialelor sanitare utilizate sau expirate, precum și aruncarea lor în alte coșuri de depozitare deșeuri, altele decat cele special destinate acestor tipuri de resturi.
În concluzie, instituțiile private și de stat care activează în domeniul sănătății și care generează deșeuri medicale trebuie să știe că au obligația să respecte legislațiile cu privire la colectarea, depozitarea, transportul și eliminarea lor. În cazul în care aceste prevederi legislative nu sunt respectate, pot apărea mai multe riscuri cu efect major asupra persoanelor implicate în activitate, dar și asupra naturii înconjurătoare.
