Povești pozitive de mediu în luna iulie 2023
1. Un licăr de optimism pentru Amazonia: riscul de incendii, în scădere
Defrișările pădurii amazoniene braziliene au scăzut cu o treime în primele șase luni ale mandatului președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, potrivit datelor guvernamentale culese prin satelit. Din ianuarie până în iunie, s-au înregistrat alerte de posibile defrișări, pe un perimetru de 2.650 de kilometri pătrați de pădure tropicală, în scădere față de 4.000 de km pătrați în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul mandatului fostului lider, Jair Bolsonaro.
Datele din acest an includ o scădere cu 41% a alertelor pentru luna iunie, care marchează începutul sezonului uscat, când defrișările tind să crească.
„Efortul de a inversa curba de creștere a fost atins. Acesta este un fapt palpabil: am inversat curba; defrișarea nu crește”, a declarat João Paulo Capobianco, secretarul executiv al Ministerului Mediului. Acesta a subliniat că rezultatele pe întregul an vor depinde de intervalul calendaristic al următoarelor luni.
Datele cu privire la defrișări provin de la un sistem numit Deter, gestionat de Institutul Național pentru Cercetare Spațială. Este o inițiativă axată în principal pe detectarea defrișărilor în timp real. Cele mai precise calcule provin de la un alt sistem, numit Prodes, care publică date anual.
Pădurea tropicală amazoniană acoperă o suprafață de două ori mai mare decât cea a Indiei și deține rezerve uriașe de carbon, servind drept tampon crucial împotriva schimbărilor climatice. Două treimi din ea se află în Brazilia.
2. Într-o fermă din sudul Portugaliei, copacii ies la pensie
În peisajul idilic al dealurilor din regiunea portugheză Alentejo, oile de Merinos și porcii negri iberici își duc traiul sub stejarii bătrâni de pe domeniul fermei Herdade de São Luís, unde s-a implementat un proiect de pășunat regenerativ. Acesta a adaptat vechiul sistem agrosilvopastoral portughez, pentru a ajuta la îmbunătățirea sănătății solului și pentru a susține biodiversitatea.
În apropiere, caprele din rasa Serpentina pasc vegetația înflamabilă, eliminând pericolul incendiilor, chiar înainte de mijlocul verii, când dealurile se usucă la temperaturi ce pot atinge chiar și 45°C în sudul Portugaliei.
În timp ce animalele curăță vegetația ucată, lucrătorii din cadrul fermei decojesc miile de stejari de plută de stratul uscat de scoarță, iar astfel, se reduce total pericolul apariției incendiilor.
Această îndeletnicire are loc anual, între lunile mai și august, când copacii sunt în faza lor activă de creștere.
Odată ce stratul exterior este îndepărtat, acesta va crește din nou, încet, și poate fi recoltat o dată la nouă ani, în medie de aproximativ 15 ori, pe durata de viață de două secole a fiecărui copac. Când copacii devin bătrâni sau fragili, aceștia se „retrag” din activitatea extracției de plută, dar continuă să producă ghinde și să ofere umbră animalelor fermei.
„Mulți dintre stejarii de plută sunt aici de peste două secole. Ei sunt administrați de familia mea, de-a lungul multor generații”, spune Francisco Alves, proprietarul proprietății.
Domeniul Herdade de São Luís face parte din vastele moșii din regiunea Montado, un peisaj cultural străvechi care se întinde de la regiunea deluroasă, până la câmpiile din Alentejo.
„Montado este sistemul perfect, deoarece ne permite să integrăm diferite utilizări ale terenului. Animalele ajută la prevenirea incendiilor și fertilizează solul. Se hrănesc cu ghinde și beneficiază, de asemenea, de umbra stejarilor”, a declarant Alves.
La fel ca cea mai mare parte a regiunii mediteraneene, sudul Portugaliei se confruntă cu o agravare a secetei și a deșertificării. În Alentejo, solurile sunt sărace și adesea nu plouă timp de nouă luni, dar sistemul Montado este capabil să genereze abundență chiar și în condiții de penurie.
S-a creat și menținut un ecosistem foarte bogat, în care biodiversitatea este menținută, dar în același timp este un sistem productiv.
Montado este inclus în Directiva privind habitatele Uniunii Europene și este considerat un teren agricol cu valoare naturală ridicată, care susține sute de specii, inclusiv râsul iberic pe cale de dispariție și vulturul imperial, de asemenea amenințat cu dispariția.
Intercalarea copacilor adaptați terenurilor uscate, animalelor și culturilor poate stimula producția de alimente, dar poate menține calitatea solului, poate regla ciclurile apei, protejează împotriva eroziunii, crește biodiversitatea și sechestra carbonul.
3. Cu cât instalezi mai mult, cu atât devine mai ieftin: energia „verde” va însuma 33 la sută din energia globală, până în 2030
Proiectele eoliene și solare sunt pe cale să însumeze mai mult de o treime din electricitatea mondială, până în 2030, se menționează în cel mai recent raport al Institutului Rocky Mountain (RMI).
Acest lucru indică faptul că sectorul energetic este capabil să aplice schimbările necesare pentru a îndeplini obiectivele climatice globale.
Sultanul emiratez al-Jaber, președintele următorului summit al ONU privind schimbările climatice, COP28, a cerut, la începutul acestui an, o triplare a producției de energie regenerabilă până în 2030 pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a contribui la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul Acordului de la Paris din 2015 privind clima.
Creșterea exponențială a sectorului confirmă că proiectele eoliene și solare vor genera cel puțin 33 la sută din electricitatea globală, față de aproximativ 12 procente, în prezent. Acest lucru va duce la o scădere a producției pe bază de combustibili fosili și la o energie mai ieftină, arată raportul RMI.
4. Norvegia ar putea furniza baterii și panouri solare pentru următorii 50 de ani
Descoperirea unui minereu valoros în Scandinavia urmărește ameliorarea penuriei de fosfor pentru următoarele decenii. Depozitele uriașe de fosfat descoperite în sud-vestul Norvegiei ar putea fi suficient de mari pentru a genera o creștere epocală în industria vehiculelor electrice, panourilor solare și îngrășămintelor, în următorii 50 de ani, cel puțin.
Minereul valoros, evaluat la circa 70 de miliarde de tone, a fost descoperit în 2018. Fosfatul este bogat în fosfor, o componentă cheie în multe tehnologii ecologice, precum și în producția de îngrășământ. Descoperirea vine într-un moment crucial în care Europa se confruntă cu probleme de aprovizionare.
În 2012, Haga a emis un raport în care avertizează cu privire la viitoarele deficite de fosfați. Rusia controlează cel mai mare depozit al acestui compus chimic, dar importurile au fost reduse de când a început conflictul din Ucraina.
State precum Maroc, China, Iran și Siria au și ele depozite considerabile din acest zăcământ, dar încă o data, războiul și-a exercitat încă o influență nefastă, prin creșterea costurilor la îngrășăminte.
La începutul acestui an, oamenii de știință au avertizat în legătură cu o „apocalipsă a fosforului”.
„Trebuie să învățăm să ne folosim de fosfor într-un mod mult mai înțelept. Dacă nu o facem, ne vom confrunta cu o calamitate”, a declarat profesorul Phil Haygarth de la Universitatea Lancaster pentru ziarul britanic The Guardian.
Profesorul Penny Johnes de la Universitatea Bristol a spus-o mai clar: „Nu există viață pe Pământ fără fosfor”.
Îngrășământul cu fosfat a devenit esențial pentru asigurarea producției alimentare globale, dar reducerea cantității sale a fost asociată cu înmulțirea algelor, care amenință stocurile de pește și produc metan, contribuind la încălzirea climatică.
Aceste noi zăcăminte descoperite în Scandinavia ar putea, teoretic, să asigure cererea globală de baterii și panouri solare timp de până la 50 de ani, a confirmat compania Norge Mining, care a făcut descoperirea.
În același timp, ministrul norvegian al Comerțului și Industriei, Jan Christian Vestre, a declarat că Norvegia are „obligația” de a dezvolta „cea mai sustenabilă industrie minerală din lume”.
Economia globală gestionează 45 de milioane de tone metrice de fosfor în fiecare an.
5. Eveniment istoric în California: primul tren de mare viteză alimentat în întregime cu energie regenerabilă
Mult așteptatul tren rapid din California va fi alimentat cu energie solară, potrivit Autorității Feroviare de Mare Viteză din California. Proiectul îndrăzneț al Autorității feroviare de mare viteză din California a avut un parcurs dificil, soldat cu multe amânări, însă pare să intre în linie dreaptă.
Acest tren de mare viteză a fost proiectat să parcurgă 1288 de kilometric și reprezintă începutul unui nou sistem de transport revoluționar care leagă coasta de vest a SUA de Vancouver, Canada. De asemenea, proiectul vizează și orașul Las Vegas, iar în cele din urmă, itinerariul ar acoperi întreg continental american.
Pentru a alimenta acest tren uriaș, vor fi necesari 44 de megawați de energie, teoretic generați de 552 de acri de panouri solare. Bateriile de la bord vor putea stoca necesarul a 62 de megawați/oră.
O mare parte din această energie va fi folosită doar pentru a propulsa trenul, despre care se estimează că va atinge viteze maxime de aproximativ 354 km/h. Cu toate acestea, o cantitate mare de electricitate va fi necesară și pentru a ajuta vehiculul să se mențină în mișcare în caz de avarie. În prezent, se află în construcție o porțiune de 191,5 kilometri de cale ferată.
Sursa foto: Pexels.com, freepik.com
