Povești pozitive de mediu în Iunie 2023
1. Știați că Nairobi este singura capitală din lume care are un parc național în perimetrul său?
Este vorba despre o rezervație vastă care se întinde pe 117 kilometri pătrați, fiind un refugiu pentru fauna sălbatică, inclusiv lei, rinoceri, girafe, bivoli și diverse specii de antilope, care trăiesc chiar în vecinătatea centrului capitalei Kenyene.
Experții spun că Parcul Național Nairobi se confruntă cu o multitudine de amenințări, inclusiv din cauza poluării, disputele cauzate de unii oameni, dezvoltarea infrastructurii, care afectează habitatul altor specii și braconaj.
Capitala Kenyei este cunoscută drept „Orașul verde de sub soare”, datorită climei sale plăcute și a numeroaselor spații verzi.
„Nairobi merită pe bună dreptate acest nume pentru că suntem un oraș verde, cu o biodiversitate vastă, dar acesta se află sub o mare amenințare”, spune Nickson Otieno de la Niko Green, o firmă de consultanță în sustenabilitate.
„În urmă cu câțiva ani, am avut un incident în care am avut lei care se plimbau pe străzi.
Asta ne spune, de fapt ,că trebuie să ne regândim cum coexistăm, cum ne dezvoltăm infrastructura, păstrând în același timp natura bogată de care am beneficiat, ca oraș”, adaugă el.
Care sunt beneficiile unui parc național într-o capitală?
Situat la o altitudine de 1.795 de metri deasupra nivelului mării, Nairobi se bucură de temperaturi blânde pe tot parcursul anului.
„În Kenya, rețeaua noastră de alimentare cu energie este preponderent bazată pe mijloace ecologice, deoarece ne aprovizionăm o mare parte din energie electrică din surse hidro și geotermale”, spune Otieno.
Vremea însorită înseamnă că există lumină naturală bună, astfel încât este nevoie de mai puțină energie pentru iluminat. Nickson sugerează că ar trebui să folosească acest beneficiu natural pentru a alimenta clădirile orașului.
„În mijlocul orașului, deținem un perimetru în care aerul este nepoluat, un adevărat paradis care te protejează de reziduurile din atmosferă, de zgomot și alte surse de poluare”, explică Mescall.
Cercetările au arătat că umbra copacilor maturi ajută și la reducerea „insulelor de căldură”, extrem de periculoase, în special în cartierele sărace.
2. Islanda, victorie a militanților de mediu împotriva unei practici barbare: vânătoarea de balene
Islanda a suspendat vânătoarea de balene timp de trei luni, până în august, a.c., deoarece localnicii se împotrivesc în procentaj din ce în ce mai ridicat față de acest obicei plin de cruzime.
Potrivit ministrului islandez al alimentelor, Svandis Svavarsdottir, este posibil să se aplice o interdicție definitivă.
„Am luat decizia de a opri temporar vânătoarea de balene” până la 31 august, a declarat acesta, citat de Euronews.
„Dacă guvernul și vânătorii acreditați nu pot garanta cerințele în legătură cu ocrotirea acestor animale, conform Legii Islandei privind bunăstarea animalelor, această activitate nu are viitor”.
Hvalur, ultima companie activă de vânătoare de balene din țară, a anunțat anterior că acest sezon va fi ultimul din cauza scăderii profiturilor.
Sezonul de vânătoare de balene din Islanda se desfășoară de la mijlocul lunii iunie până la jumătatea lunii septembrie și probabil că nu se va relua după finalul lui august.
Câte balene sunt ucise în fiecare an în Islanda?
Cotele actuale permit uciderea a 209 balene înotătoare – al doilea cel mai lung mamifer marin după balena albastră – și a 217 balene mici în fiecare an. Capturile au scăzut în ultimii ani din cauza scăderii cererii de carne de balenă.
În prezent, majoritatea populației țării dezaprobă această practică.
3. Orașul Anvers încurajează grădinăritul urban: tramvaiul înfrunzit
Cine a călătorit cu acest tramvai din orașul belgian Anvers s-ar putea să fi avut senzația că s-a teleportat într-un paradis verde nemaiîntâlnit: între scaune, în panourile care despart geamurile și chiar pe acoperiș au răsărit decorațiuni pline de flori și frunze.
Mijlocul de transport care circulă pe linia 1 a fost transformat într-o grădină mobilă luxuriantă timp de o zi. Dincolo de bucuria călătoriei în sine, evenimentul reprezintă o modalitate a edililor de a-i determina pe cetățeni să adopte un stil de viață ecologic și de a-i încuraja să se apuce de grădinărit urban.
4. Indonezia: foști braconieri, acum ecologiști, luptă pentru restaurarea recifelor de corali
Metodele ilegale de pescuit au devenit populare în Insulele Spermonde (Indonezia), pe măsură ce cererea de pește și de corali exotici a crescut.
În urmă cu douăzeci de ani, recifele din apele Insulelor Spermonde nu erau altceva decât niște reminiscențe de corali.
Braconierii au bombardat și otrăvit coralii pentru a prinde pește – metode considerate ilegale de guvern și pedepsite cu până la șase ani de închisoare.
Acum, aceiași braconieri și-au schimbat optica, lucrând împreună pentru a reabilita coralii pe care i-au distrus. Ei lucrează sub îndrumarea lui Syafyudin Yusuf, om de știință și profesor universitar, specializat în salvarea recifelor de peste două decenii.
„Îi abordăm direct și încercăm să le influențăm sufletele și mentalitățile pentru a putea trece de la pescuitul distructiv la statutul de ecologist”, a declarat profesorul pentru Euronews, în timp ce studenții săi, foști braconieri, își scufundă mâinile în rezervoarele cu mostre de corali salvați.
5. Pungile din plastic de unică folosință sunt interzise definitiv la antipozi
Noua Zeelandă este prima țară din lume care a interzis pungile de unică folosință pentru produsele alimentare proaspete, în supermarketuri. Măsura a intrat oficial în vigoare la 1 iulie.
Materialele plastice de unică folosință pot cauza o multitudine de probleme, inclusiv înfundarea canalizării pluviale, poluarea întregului mediu natural și afectarea ireversibilă a faunei sălbatice. Într-un comunicat preluat de presa internațională, Secretarul pentru Mediu din Noua Zeelandă, James Palmer, anticipează că noua interdicție va elimina din circulație 150 de milioane de pungi de plastic în fiecare an, adică echivalentul a 17.000 de pungi de plastic folosite în fiecare oră.
Începând cu 2019, Noua Zeelandă nu a mai permis magazinelor să ofere pungi de plastic de unică folosință. Această măsură duce eforturile de combatere a deșeurilor cu un pas mai departe, interzicând plasticul reciclabil, biodegradabil sau pe bază de plante. În schimb, clienții sunt încurajați să folosească sacoșe de plasă, hârtie sau pânză, pe care să le refolosească la fiecare sesiune de cumpărături.
Interzicerea pungilor cu produse alimentare nu este singura măsură de interzicere a plasticului care intră în vigoare în Noua Zeelandă. Acest stat a interzis, de asemenea, fabricarea, vânzarea și distribuirea de farfurii, boluri și tacâmuri de unică folosință, iar magazinele vor avea voie să ofere doar paie di006E plastic de unică folosință persoanelor cu dizabilități sau anumite probleme de sănătate.
6. Un celebru festival britanic de muzică se aliniază tendințelor eco
Ediția acestui an a Festivalului de la Glastonbury oferă participanților și fanilor înveterați un nou motiv de încântare.
Pe lângă nume cu rezonanță din muzica internațională, precum Lizzo, Lana Del Rey și Sir Elton John, un nou „oaspete” foarte important și-a făcut apariția la Worthy Farm: o turbină eoliană de 28 de metri de culoare roz și violet.
Octopus Energy a ridicat turbina pe 13 iunie, într-un demers care are scopul de a contribui la transformarea Festivalului Glastonbury în cel mai „verde” eveniment de acest gen de până acum. Euronews oferă mai multe detalii.
7. Strada solară din Londra: doi artiști au finanțat surse de energie regenerabilă pentru vecinii lor
Sătui de facturile de energie enorme și dornici să combată schimbările climatice, doi artiști londonezi și-au luat misiunea de a aduce energia solară „în stradă”.
Cei doi au strâns bani pentru proiect în moduri neobișnuite, inclusiv petrecând trei săptămâni reci de iarnă dormind pe acoperișul casei lor.
Cascadoria i-a ajutat să obțină o finanțare de 132.000 de euro, pe care au investit-o în instalarea panourilor solare pe zeci de case din nordul Londrei, în vecinătatea lor.
Unul dintre vecini, tată a doi copii, care locuiește în zonă de 45 de ani, a declarat că este „încântat” de proiectul despre care estimează că îi va reduce factura la electricitate cu 70%:
„În primul rând, este benefic pentru mediu. Și în al doilea, nu-mi mai permit să achit costurile pentru electricitate, așadar, mă va ajuta cu adevărat să reducă din problemele cu care mă confrunt”.
Gospodăriile alimentate cu energie electrică derivată din panouri solare consumă mai puțină energie din rețeaua națională, reducând facturile la energie și, de asemenea, pot vinde orice exces de energie înapoi.
Surse foto: Shutterstock
https://www.themayor.eu
