GHG – ce este protocolul cu privire la gazele cu efect de seră și cum influențează economia
Una dintre provocările majore ale lumii contemporane este cea a schimbărilor climatice și a efectului de seră. Din cauza unor emisii însemnate de gaze cu efect de seră (GHG) în atmosferă, produse rezultate în mare măsură din arderea combustibililor fosili, cum ar fi petrol, cărbune și gaze naturale, temperaturile globale au cunoscut o creștere accentuată ce se poate observa prin înmulțirea fenomenelor meteorologice extreme. Pentru a răspunde acestei crize, comunitatea internațională a hotărât luarea unor măsuri în direcția reducerii emisiilor de GHG, hotărârile fiind luate în cadrul unor întâlniri ce au avut loc în Japonia, la Kyoto.
În articolul de mai jos sunt prezentate informații utile mediului de afaceri din România cu privire la problema gazelor cu efect de seră. Astfel, se va descoperi ce este protocolul GHG și care sunt principalele prevederi conținute, precum și modul în care aceste decizii influențează diversele sectoare economice din țară. În plus, se vor consulta câteva recomandări despre modalitățile de abordare a problemei pentru a obține rezultate optime.
1. Ce este protocolul GHG și care sunt principalele prevederi ale acestuia?
Protocolul cu privire la gazele cu efect de seră este format dintr-o serie de standarde și principii internaționale realizate prin efortul tuturor țărilor de pe Glob cu scopul de a măsura și de a gestiona emisiile GHG (greenhouse gases). Dezvoltarea acestui protocol a fost făcută treptat, momentele cele mai importante fiind întâlnirea de la Kyoto din Japonia și Acordul de la Paris, din Franța.
Printre elementele cheie ale acestui protocol se află realizarea cadrului standardizat în vederea calculării emisiilor de GHG, categorizarea acestora, monitorizarea și raportarea rezultatelor și verificarea și auditul în vederea obținerii credibilității datelor raportate. Scopurile protocolului sunt cele ale combaterii schimbărilor climatice din cauza efectului de seră, ale introducerii unor politici și reglementări în vederea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon și încurajarea inovației și eficienței energetice.
Prevederile cheie ale protocolului, considerate ghid de acțiune către un viitor fără schimbări climatice sunt:
- Trasarea unor ținte de reducere a emisiilor exprimată procentual pe intervale de timp stricte.
- Introducerea unor mecanisme de flexibilitate, care să permită anumitor țări să emită gaze cu efect de seră în schimbul unor plăți financiare sau a unor investiții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
- Obligativitatea monitorizării și raportării emisiilor naționale de GHG.
- Instituirea unor sancțiuni în cazul în care nu este atinsă conformitatea cu protocolul.
2. Urmările aplicării protocolului GHG standard asupra diverselor sectoare economice
Imagine de Martin Sepion pe Unsplash.com
Implementarea prevederilor protocolului GHG presupune modificări semnificative în anumite sectoare economice care sunt responsabile în mare măsură de eliminarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Cele mai importante sectoare economice influențate de prevederile protocolului au fost:
- Industria energetică a fost nevoită să facă o tranziție de la combustibilii fosili ce emit gaze cu efect de seră către utilizarea unor surse de energie regenerabilă (hidroenergia, energia nucleară, solară și eoliană). O altă măsură a fost cea a dezvoltării unor tehnologii pentru captura și stocarea dioxidului de carbon în vederea eliminării pericolului efectului de seră.
- Industria transporturilor a fost încurajată să adopte tehnologii inovative, cum ar fi vehiculele hibrid sau electrice sau alternative la combustibilii fosili (biocombustibilii).
- Industria manufacturieră a fost nevoită să adopte practici de eficiență energetică în vederea reducerii consumului de energie. De asemenea, au fost dezvoltate diverse produse și servicii care au o amprentă de carbon redusă și care contribuie la implementarea economiei circulare.
- Agricultura și silvicultura au utilizat practici durabile, cum ar fi folosirea fertilizanților naturali, gestionarea eficientă a deșeurilor, rotația culturilor, precum și accentuarea programelor de reîmpădurire și de conservare a pădurilor.
Companiile din România sunt obligate să participe la efortul mondial de limitare a gazelor cu efect de seră și de respectare a standardelor impuse de protocolul GHG. Organizațiile interesate să afle informații despre emisiile GES și despre modalitatea recomandată de acțiune în această direcție pot colabora cu o firmă de consultanță de mediu prin intermediul căreia pot realiza documentația necesară, pot obține avize și acorduri de mediu, putând implementa în cadrul activității lor măsuri pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În concluzie, respectarea protocolului cu privire la gazele cu efect de seră reprezintă o obligativitate legală, dar și una morală în același timp, cu scopul de a proteja civilizația umană de efectele distructive ale schimbărilor climatice.
